Capitolul din Codul civil privind transmiterea moştenirii a provocat nemulţumire în subcomisia de Cod civil, nemulţumire amplificată de hotărârea cu care specialiştii din comisia de redactare a Codului şi-au apărat proiectul.
Principalele dispute au fost generate de două articole, primul stipulând că „dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data la care cel care îndeplineşte condiţiile pentru a moşteni a cunoscut deschiderea moştenirii şi calitatea lui de succesibil“. Romeo Popescu, membru în comisia de redactare, a pledat în favoarea acestui articol prin faptul că pot apărea potenţiali moştenitori care află foarte târziu de decesul unor rude.
Această prevedere a întâmpinat opoziţia parlamentarilor care au susţinut că opţiunea succesorală ar trebui exprimată în cel mult un an de la data decesului celui care lasă moştenirea.
„Este nevoie de securitatea circuitului civil. Ori de câte ori o persoană ar afla dincolo de acest termen al decesului, ar putea să solicite o moştenire dând peste cap succesiunea stabilită anterior“, a declarat, ieri, Daniel Buda, coordonatorul subcomisiei de Cod Civil.
Celălalt articol din proiect, 1122, stabileşte că, dacă în termen de un an, un potenţial moştenitor nu-şi exprimă explicit refuzul de a moşteni, acordul său de a moşteni este prezumat. La acest articol s-au opus atât subcomisia, cât şi reprezentanţii Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. De altfel, UNNP a propus un amendament prin care cei care nu acceptă explicit moştenirea în termen de un an sunt consideraţi străini de moştenire.
Discuţii aprinse
Buda a apreciat că nici acest articol nu este considerat satisfăcător deoarece creează o stare de incertitudine asupra proprietăţii, iar senatorul PD-L Iulian Urban a spus că nu este corect ca o persoană să se trezească peste noapte cu o proprietate pe care nu o doreşte.
„Statul trebuie să ştie în orice moment cine este proprietarul unui bun pentru că, din calitatea de proprietar, decurg consecinţe juridice cum ar fi plata impozitelor sau răspunderea juridică pentru paza bunului“, a susţinut Buda. El a dat ca exemplu situaţia unui imobil al cărui proprietar a devenit, fără să afle sau fără să vrea, o persoană aflată în străinătate. Din dezinteres sau calcul deliberat, plata impozitului nu s-ar mai face şi nici eventualele reparaţii.
„Statul nu va mai putea niciodată, în această situaţie, să culeagă moşteniri vacante. Vor fi imobile întregi în paragină, fără să se îngrijească cineva de ele“, a adăugat deputatul PD-L. El a spus că articolul contravine şi filosofiei statului de a încuraja clarificarea situaţiei proprietăţilor prin scutiri de impozit pe timp de şase luni.
Au existat momente mai tensionate în cadrul dezbaterilor, unii parlamentari apreciind drept condescendente afirmaţiile lui Lucian Mihai, membru în comisia de redactare, referitoare la necesitatea studierii dreptului comparat. În replică, Urban s-a referit ironic la „înţelepciunea neţărmurită“ a celor din comisia de redactare pe care i-a acuzat că vor provoca o supraaglomerare a instanţelor din cauza celor două articole pe care le-au susţinut. Iniţiatorii urmează să propună noi variante în cursul şedinţelor de săptămâna viitoare.
