Aproximativ 500 de profesori sau personal nedidactic din unităţile şcolare doljene vor rămâne fără serviciu. În câteva zile, dascălii vor redeschide
conflictele de muncă, alegând o formă de protest: miting sau grevă generală.
După ce profesorii au primit vestea că majorările salariale prevăzute legal anul trecut rămân o amintire şi că descentralizarea bate la uşă, o nouă veste-bombă a ajuns la urechile cadrelor didactice din întreaga ţară. Guvernul a propus luni rectificarea negativă a bugetului de stat pe anul 2009, prin care cheltuielile de personal pentru învăţământul preuniversitar urmează să fie diminuate cu 811 milioane de lei. Acest lucru este însă posibil fie prin micşorarea cu 8% a veniturilor salariaţilor din educaţie, fie prin reducerea, la nivel naţional, a 20.000 de posturi din învăţământ. „În judeţul Dolj ar fi vorba de aproximativ 500 de disponibilizări în rândul profesorilor sau personalului nedidactic. În învăţământ, reduceri de personal se fac anual, odată cu scăderea numărului de elevi, iar în acest an, numărul profesorilor rămaşi fără catedre va fi cu atât mai mare cu cât guvernanţii au propus reducerea orelor pentru elevii de liceu, care duce la restructurarea altor peste 100 de catedre“, a spus Constantin Rada, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământ Dolj. În numai câteva zile, sindicaliştii preuniversitari doljeni vor primi rezultatul referendumului trimis în toate şcolile din judeţ prin care profesorii puteau opta pentru una dintre formele de protest: miting, boicotarea tezelor cu subiect unic, a examenelor naţionale din învăţământul preuniversitar şi superior, grevă de avertisment sau generală. Sindicaliştii preuniversitari nu întrevăd prea multe soluţii, aflându-se în imposibilitatea de a decide care cadre didactice să fie trecute pe lista neagră a disponibilizaţilor. Una dintre soluţii ar fi pensionarea la cerere a angajaţilor din învăţământ care se apropie de vârsta legală de pensionare şi care pot solicita ieşirea din sistem, cu trei ani anticipat. „Noi nu putem obliga pe nimeni să se pensioneze, este decizia fiecăruia. Mai mult decât atât, solicităm şi alte drepturi de care cadrele didactice sunt private. Învăţătorii care predau educaţie fizică şi sport la ciclul primar, în lipsa unui cadru didactic calificat, trebuie plătiţi“, a adăugat Rada.
Sindicaliştii centralizează rezultatele referendumului
Solidari cu colegii lor şi implicit cu cadrele didactice doljene se declară şi reprezentanţii Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Dolj, afiliat la Federaţia „Spiru Haret“. Chiar în aceste zile, sindicaliştii doljeni vor începe centralizarea referendumului propus profesorilor, pentru ca înainte de vacanţa de Paşte a elevilor (care va începe săptămâna viitoare – n.r.) să fie decisă forma de protest aleasă de cadrele didactice. Sindicaliştii declară că se „pregătesc de bătălie, nefiind dispuşi la nici un fel de troc“ cu guvernanţii. „Oricum, în Dolj situaţia este critică, pentru această toamnă, din cauza reducerii a sute de catedre. Cea mai alarmantă situaţie o avem la informatică, dar şi la alte discipline. De exemplu, la religie avem până acum patru posturi restructurate, altele la logică, iar pentru a evita restructurări de catedre la limbi străine se caută şi acum soluţii. Aşteptăm însă opţiunea oamenilor şi vom trece la proteste“, a spus Ion Cepoi, preşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Dolj, afiliat la Federaţia „Spiru Haret“.
Revendicările formulate de federaţiile sindicale, în numele salariaţilor din învăţământ, cu ocazia negocierii contractului colectiv de muncă nu au fost acceptate de reprezentanţii ministerului în comisia de negociere.
Alte drepturi solicitate de sindicalişti
În cazul în care o salariată din învăţământ este în concediu de maternitate, unitatea ar trebui să compenseze, pe o anumită perioadă, diferenţa dintre salariul de bază individual avut şi indemnizaţia legală la care are dreptul. În plus, pentru personalul didactic din palatele şi cluburile copiilor, cluburile sportive şcolare, casele corpului didactic, sindicaliştii doresc să obţină decontarea cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă.
