Problemele economice vor declanşa proteste şi ar putea chiar răsturna guverne în Centrul şi Estul Europei în vara acestui an, dar cele din UE se vor descurca mai bine decât celelalte, precum Ucraina, unde criza se resimte cel mai acut, relatează Reuters.
Răspunsul la criză a mers de la reduceri bugetare în Lituania şi Ungaria, care au apelat la ajutorul FMI şi al Uniunii Europene, până la injectarea a miliarde de euro în economiile afectate de retragerea investitorilor şi prăbuşirea cererii în Occident. Criza este severă în regiune: ţări care aveau cea mai mare creştere din Europa au intrat sau sunt pe punctul de a intra în recesiune, şomajul creşte, băncile sunt puse sub presiune, iar guvernele strâmtorate sunt nevoite să reducă salarii şi să mărească impozite.
Analiştii spun că această criză ar putea răsturna de la putere lideri din noile state membre, pe măsură ce se apropie alegeri în multe dintre acestea. Pe de altă parte, populiştii vor avea probabil rezultate mult mai bune la scrutinul pentru Parlamentul European decât speraseră înainte de criză.
Guvernele ţărilor estice din afara UE se confruntă cu probleme şi mai mari. Pentru multe ţări cu un imens deficit de finanţare externă, reducerile bugetare sunt singura modalitate de a evita colapsul. Cum însă electoratul din aceste ţări este obişnuit cu haosul şi terapia de şoc, aceasta ar putea ajuta la evitarea frământărilor violente precum cele care au însoţit criza asiatică de la sfârşitul anilor ’90.
„Oamenii sunt obişnuiţi cu schimbările rapide. Nu se va ajunge la violenţe", a spus Katinka Barysch, director adjunct al Centrului pentru Reformă Europeană. „Iar comunitatea internaţională s-a arătat gata să ajute ţările care au probleme. Nu a lăsat Letonia să intre în colaps sau România şi Ungaria să se ducă în jos", a adăugat ea.
Ucraina, în pericol
de colaps
Ucraina este afectată serios de criză. Kievul a apelat la un împrumut FMI după falimentul mai multor bănci şi prăbuşirea monedei naţionale, în condiţiile în care economia sa era afectată de scăderea de pe piaţa oţelului şi a produselor chimice. Nemulţumirea populaţiei şi temerile legate de şomaj şi reducerea ajutoarelor sociale au dus la câteva proteste, dar analiştii spun că riscul cel mai mare nu este acesta, ci conflictele constante dintre preşedintele Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko în legătură cu reformele recomandate de FMI. Aceste conflicte au blocat intrarea banilor în ţară, ceea ce ar putea agrava şi mai mult situaţia.
„Există pericolul real al unui colaps" în cazul Ucrainei, spune Ivan Krastev, şeful Centrului pentru studii de politică liberală de la Sofia. „Pot avea genul de criză din Rusia din 1998. Pot intra în incapacitate de plată".
FMI a furnizat deja pachete în valoare totală de 40 de miliarde de euro Ucrainei, Letoniei şi Ungariei, precum şi Belarusului şi Serbiei. România vrea un acord cu UE şi FMI de 20 de miliarde de dolari, însă, aceste acorduri au un preţ.
Guvernul Letoniei a căzut luna trecută, după cele mai violente incidente de la căderea comunismului, în 1991, care au urmat reducerii cu 15% a salariilor şi creşterii impozitelor.
Ungaria a îngheţat salariile din sectorul public şi a pus limite pentru primele de sfârşit de an. Socialiştii aflaţi la guvernare au 16% în sondaje, în timp ce principalul partid de opoziţie de dreapta, Fidesz, are 43%, potrivit unui sondaj de luna aceasta. În aceste condiţii, socialiştii riscă o înfrângere cruntă la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, iar premierul ar putea fi presat să demisioneze înainte de alegerile generale din 2010.
În Bulgaria, guvernul socialist vrea să injecteze miliarde de euro în economie, dar a renunţat pentru moment la un plan de creştere a salariilor. Şi aici, socialiştii, care sunt principalul partid din guvern, sunt dezaprobaţi de trei sferturi din alegători şi au şanse mici să inverseze această tendinţă înainte de alegeri. Partidul de centru-dreapta al primarului Sofiei, Boiko Borisov, un fost bodyguard devenit politician, va câştiga probabil alegerile generale care vor avea loc până în iulie.
Analiştii spun că, în pofida schimbărilor politice, opţiunile oricărui nou guvern din regiune vor fi limitate şi acestea nu vor putea face altceva decât să respecte măsurile de austeritate deja adoptate.
„Vor exista proteste într-o regiune predispusă deja la aşa ceva. Vor cădea mai multe guverne. Dar îşi dau seama ce riscă dacă iau deciziile greşite… Va fi o vară dificilă, dar nu vor avea de ales", crede Peter Zeihan, vicepreşedinte pentru analiză la Stratfor.
Dezvoltarea statelor din Est, periclitată de criză
Doar câteva guverne din noile membre UE au reuşit să obţină două mandate consecutive în ultimii 20 de ani, iar mulţi alegători se îndoiesc că politicienii au răspunsurile potrivite pentru criză.
„Nu reuşesc să îmi dau seama care dintre cele două opţiuni este mai rea: să rămână actualul guvern sau să câştige opoziţia", a spus Mihaly Szabo, un student de 18 ani de la Budapesta.
FMI a avut o abordare mai pragmatică decât în perioada altor crize, spun analiştii, şi nu insistă ca statele pe care le ajută să îşi reducă imediat cheltuielile, deşi până acum a refuzat să permită Letoniei şi Ucrainei să îşi propună ţinte de deficit mai mari.
Pe lângă instabilitatea politică, pericolul este ca această criză să amâne şi mai mult reformele în domeniul educaţiei şi mediului de afaceri, dar şi proiectele de infrastructură, care stagnează de la extinderea blocului european spre Est în 2004, spun analiştii.
„Europa Centrală şi de Est este mult mai interesată să supravieţuiască acestei crizei decât să se folosească de ea. Acesta este pericolul major", a spus Krastev. „Crizele dau şansa de a face reforme, de a restructura economia pentru a deveni mai competitivă. Mi-e foarte teamă că nu asta se întâmplă în prezent în Europa de Est", a mai spus el.
