11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalNoul guvern - puţini reformişti

Noul guvern – puţini reformişti

Noul guvern instalat la Bucureşti, care include 11 foşti miniştri, dar puţini reformişti, aduce speranţa stabilităţii politice, însă dilema „austeritate versus politici sociale“ ameninţă perspectiva unor măsuri anticriză eficiente, scrie presa străină.

Noua coaliţie de centru-stânga din România a depus luni jurământul, dând speranţa unor decizii politice rapide pentru a îndepărta ameninţarea crizei financiare în acest stat sărac al Uniunii Europene, anunţă Reuters, precizând că această coaliţie îi reuneşte pe foşti adversari care au terminat însă la egalitate cursa electorală din noiembrie – centriştii din PD-L şi social-democraţii din PSD, aceştia din urmă moştenitori ai liderilor din era comunistă şi pătaţi de scandaluri de corupţie, potrivit Reuters.

Noul guvern, afirmă sursa citată, dă un impuls stabilităţii politice într-un moment în care economia încetineşte accentuat, iar economiştii avertizează că lipsa globală de lichidităţi ar putea face România incapabilă să-şi finanţeze uriaşul deficit comercial. Cei doi ani de blocaj politic, după aderarea României la Uniunea Europeană, au lăsat statul de la Marea Neagră mai vulnerabil decât mulţi dintre vecinii săi mai dezvoltaţi din estul Europei, spun economiştii.

Însă o istorie de conflict dur şi divergenţe politice între PD-L şi stânga ameninţă capacitatea lor de a cădea de acord asupra unor reduceri drastice de cheltuieli şi de a revigora eforturile anticorupţie asupra cărora insistă Bruxellesul, considerându-le cruciale, scrie Reuters. „Acest guvern poate implementa politici anticriză propriu-zise cu condiţia să ştie cum să o facă“, a declarat Alina Mungiu-Pippidi de la Societatea Academică Română. „Principala mea îngrijorare este că lupta împotriva corupţiei este sacrificată de dragul eforturilor anticriză“, a completat ea.

 

Reducerea cheltuielilor, crucială pentru economie

 

Economiştii spun că reducerea cheltuielilor publice este crucială pentru a menţine economia României pe linia de plutire şi pentru a reda încrederea pieţelor cuprinse de nervozitate, însă Boc s-ar putea să fie nevoit să lupte pentru a introduce măsuri eficiente ca să menţină deficitul fiscal sub plafonul de 3% din PIB indicat de UE. El moşteneşte un buget pentru care criticii învinovăţesc cabinetul lui Călin Popescu -Tăriceanu, care nu a reuşit să pună bani deoparte pentru vremuri grele, ci a cheltuit fără măsură pe beneficii sociale şi salarii.

Potrivit Reuters, cabinetului lui Boc îi lipsesc suficient de mulţi reformişti verificaţi pentru a face faţă provocărilor fiscale, în schimb, include promotori ai unor politici salariale generoase precum ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Boc se confruntă, de asemenea, cu dificila sarcină de a-şi respecta promisiunile preelectorale în privinţa cheltuielilor publice, care au dominat campania, în condiţiile în care partidele au curtat electoratul mai sărac, nemulţumit de disparităţile sociale.

Este probabil să sporească tensiunile sociale şi mai mult, pe măsură ce companiile disponibilizează muncitori şi anunţă opriri ale producţiei, dar o descreştere accentuată a economiei este aşteptată să aibă loc abia anul viitor, contrastând cu anul acesta, când s-a înregistrat o creştere economică accelerată, cea mai rapidă din UE. Deficitul bugetar în acest an este de aşteptat să ajungă la 4%, iar economiştii spun că intenţiile anunţate de Boc de a-l aduce la sub 2% sunt nerealiste.

La rândul său, France – Presse relatează că guvernul Boc a obţinut încrederea din partea parlamentului şi enumeră priorităţile enunţate de echipa sa – asigurarea unui climat economic de stabilitate în contextul crizei mondiale, protejarea locurilor de muncă şi creşterea puterii de cumpărare, asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de impozitare şi continuarea reformei justiţiei.

„Singurul supravieţuitor al precedentului guvern“, după cum îl numeşte AFP, Cătălin Predoiu, reconfirmat la justiţie, a declarat după vot că priorităţile sale sunt „continuarea reformelor“ şi „eliminarea“ monitorizării Uniunii Europene în acest domeniu. Reforma justiţiei, reaminteşte AFP, face obiectul unei stricte supravegheri din partea UE, care ar putea, în cazul în care consideră progresele insuficiente, să activeze o clauză de salvgardare împotriva Bucureştiului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

4 COMENTARII