Asociaţiile de proprietari au probleme fie cu conductele din subsolurile blocurilor, fie cu acoperişul ori cu plata facturilor. Asociaţia nr. 5 Nicolae Titulescu are mai degrabă o problemă de suflet – familia Basarab, care de şapte ani foloseşte ca sursă de lumină o lanternă şi lumânări.
Administratorul Asociaţiei din Titulescu vorbeşte de familia Basarab, de la etajul opt din blocul I 5, ca de un caz social. Marea lui spaimă este că în orice clipă un incendiu ar putea cuprinde imobilul cu zece etaje, pentru că respectiva familie foloseşte ca sursă de lumină lumânările şi o lanternă. Elisaveta Basarab, o pensionară de 72 de ani, şi fiica ei, Florentina Simona, de 44 de ani, bolnavă psihic, nu au curent electric de şapte ani. În apartamentul de la etajul opt, becurile din plafon nu mai există de mult, televizor sau radio nu au, pentru că ar fi inutile, iar fierul de călcat, destul de învechit, este încălzit la flacăra aragazului. Nici un aparat electric nu se vede în jur. „Mă gândesc cu strângere de inimă că într-o bună zi am putea avea mari probleme în bloc, un incendiu, o explozie. În locul becurilor, ca să facă lumină în casă, cele două femei folosesc lumânările. Una este bătrână, iar alta bolnavă… Dacă se întâmplă să adoarmă şi să le uite aprinse? Au acumulat datorii la CEZ şi au fost debranşate. În ce mileniu trăim? Într-un oraş atât de mare, aproape de buricul târgului, să stai la lumina lumânării? Şi, cu toate acestea, bătrâna are un nepot eminent, este student la Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie, specializarea Relaţii internaţionale şi studii europene, acum a primit bursă să studieze în Spania. A învăţat la lumânare. Eu chiar am prezentat cazul la primărie şi autorităţilor ori de câte ori am avut prilejul, dar nimeni nu s-a îndurat să le ajute. Şi la asociaţie le-am tot păsuit, dar au acumulat şi aici o datorie de o sută de milioane de lei (vechi – n.r.). Nu au mai plătit din 2005. Acum am făcut o convenţie să plătească 2.500 de lei pe lună pentru stingerea datoriei“, a spus Ion Beznă, administratorul Asociaţiei nr. 5. Nicolae Titulescu. Cele două femei sunt atât de sărace, încât şi lumânările pe care le folosesc sunt primite de la vecini sau cunoştinţe. Nici nu-şi mai pun problema de a avea foarte curând un bec în casă. Au un platou şi un pahar cu lumânări pe care le poartă din cameră în cameră atunci când au nevoie. Mai au şi o lanternă, pe care o doamnă din vecini le-a făcut-o cadou.
„De şapte ani nu mai avem curent. Am adunat o datorie de aproape şapte milioane de lei (vechi – n.r.). Pentru noi este o sumă imensă. Am mers la Electrica, în audienţă, să vedem dacă putem să plătim în tranşe, dar degeaba. Nu ni s-a aprobat. Va fi foarte greu pentru noi să strângem toată suma. Şi mai avem datorii şi la întreţinere. Trăim dintr-o pensie, am fost profesoară de biologie. Fiica mea are probleme psihice şi a fost internată la Poiana Mare. Am adus-o de câteva zile acasă, am ţinut-o din spital în spital. De unde atâţia bani? Singura mea bucurie este băiatul ei, Cosmin, un copil minunat. A terminat la Colegiul «Elena Cuza», apoi a devenit student la Facultatea de Medicină şi la Istorie. Din cauza banilor a renunţat la prima. Acum a reuşit să obţină o bursă şi să-şi continue studiile în Spania. El este singura noastră bucurie şi speranţă“, a adăugat Elisaveta Basarab.
„Numai măsuţa este a noastră“
Apartamentul cu trei camere este sărăcăcios, de la ferestre lipsesc perdelele. Din bibliotecă nu a rămas mai nimic, cărţile au fost vândute pentru a face rost de banii necesari traiului de zi cu zi. Pereţii sunt îngălbeniţi de timp, iar varul, scorojit. Un singur calorifer mai funcţionează, în sufragerie. Toată mobila este primită, paturi, scaune, câteva anexe, la fel câteva carpete, aşezate pe jos. Numai măsuţa de telefon este a lor, dar aparatul a dispărut de mult. În bucătărie, aragazul este dat de vecini, la fel şi masca de la chiuvetă. „Ce aveam noi aici, biblioteca era plină de cărţi! Aici era aşezat telefonul. A rămas numai măsuţa, este a noastră. Toată mobila pe care o avem am primit-o. Au fost oameni cu suflet care ne-au dat ce nu au mai folosit ei, dar nouă ne-a prins bine. Nici încuietoare la uşă nu mai avem, dar ce să ne fure?“, a spus Florentina Simona. Cu toate acestea, casa este foarte curată. Singurele pete de culoare sunt ghivecele cu flori, un motan şi felicitarea cu urări de bine pentru cele două „mame“, venită din Salamanca, din partea lui Cosmin. Reprezentanţii CEZ Craiova spun că în contractele încheiate cu abonaţii nu este prevăzut ca plata facturilor să se facă în mai multe tranşe. „Putem găsi totuşi o soluţie. Noi vrem să ajutăm persoanele care au o situaţie precară. Avem mai multe asemenea cazuri sociale în atenţie“, a precizat Angelica Barbu, purtătoare de cuvânt.
