Acasă Local Compromisul mansardării

Compromisul mansardării

Craiovenii care aleg mansardarea blocului consideră că aceasta este singura modalitate prin care îşi pot reabilita imobilul. Astfel rezolvă problema conductelor, a tocăriei, a izolaţiei termice şi cea a acoperişului.

 

Controversata mansardare a blocurilor este, pentru unii dintre locatari, mană cerească. Atâta timp cât nu au bani nici pentru acoperiş, oamenii aleg să cedeze dreptul de proprietate sau de folosinţă unei firme. Societatea devine proprietar pe plafon, unde ridică mansarde, iar locatarii beneficiază de o serie de îmbunătăţiri ale spaţiilor comune. Modalitatea a prins şi în Craiova şi, cum proprietarii apartamentelor de la etajele superioare sunt cei mai interesaţi, contactează singuri astfel de constructori. Este şi cazul celor din blocul 41 A din cartierul Brazda lui Novac, care au căzut de acord că mansardarea le va aduce multe beneficii. Schimbări la exteriorul şi interiorul blocului pe care banii adunaţi la fondul de reparaţii nu le-ar fi acoperit nici peste 20 de ani. În urma tratativelor cu firma investitoare, deţinătorii apartamentelor au ajuns la un compromis: mansardă contra tâmplărie PVC la toate spaţiile comune, audit energetic şi izolare termică, zugrăvire pe casa scării, reparaţii şi schimbări ale conductelor de apă caldă şi rece, canalizare, introducerea unei conducte de gaze. „Locatarii nu ar fi reuşit să facă toate aceste îmbunătăţiri niciodată. Ei au negociat foarte mult şi au obţinut destul. Au fost de acord să cedeze dreptul de proprietate şi se vor alege cu îmbunătăţiri de la subsol până la acoperiş“, a spus Marius Dobre, administratorul Asociaţiei nr. 16. Cei din blocul 41 A spun, la rândul lor, că au ales o cale bună. Au stabilit cu toţii că nu îi dezavantajează această alegere. „Aveam mereu discuţii pe scară, cum să facem cu acoperişul, că nu sunt bani, că ar fi necesară o izolaţie cu polistiren. Ajungeam la un punct nevralgic: banii. Şi uite aşa mai trecea un an. Părerea mea este că ne-am cunoscut interesul şi am căzut măcar o dată de acord toţi cei din bloc. Am mers la notar, am cedat dreptul de proprietate acestei firme şi la finalul lucrărilor vom vedea şi beneficiile“, a adăugat unul dintre locatari. Cealaltă parte contractantă, societatea, susţine că raportul ofertă-cerere este convenabil pentru ei. „Locatarii au venit şi ne-au contactat după ce noi am mai finalizat un astfel de proiect în Corniţoiu. Pentru această lucrare avem un plafon de 20.000 de euro, din care suportăm lucrările pe care le-am stabilit în contractul încheiat cu proprietarii apartamentelor“, a arătat Irina Rădulescu, reprezentanta societăţii constructoare.

 

Mansardă pe puţin

 

Blocurile din Craiova care au fost mansardate în ultimii ani se numără pe degete. Locatarii dau podul blocului pe utilităţi pe care nu şi le permit. Pe aceeaşi idee au mers şi locuitorii blocului C7 din Rovine, care şi-au dat acordul pentru mansardarea imobilului în care locuiesc. „Ei au hotărât singuri, au tratat cu investitorul, o firmă de profil, şi după ce au făcut contractul la notariat şi au perfectat înţelegerea cu privire la facilităţi au demarat lucrările. Înţelegerea nu s-a făcut prin Asociaţia de proprietari şi am înţeles că acum ar fi şi nemulţumiţi, pentru că modernizările obţinute sunt puţine. Investiţia se ridică undeva la 20.000 de lei. Se schimbă tâmplăria la spaţiile comune, se repară instalaţiile vechi, se zugrăveşte casa scării şi se rezolvă problema cu acoperişul. Se pare că nu au negociat o problemă foarte importantă: termoizolaţia“, a declarat Dan Remus, preşedintele Asociaţiei nr. 16 Rovine II.

 

Sub greutatea birocraţiei

 

Reglementări legale cu privire la mansardarea unui bloc de locuinţe se găsesc în Legea nr. 230/2007, care prevede paşii ce trebuie urmaţi pentru demararea construcţiei. De la reprezentanţii Serviciilor de Urbanism din cadrul Primăriei Craiova am aflat care sunt etapele ce trebuie parcurse pentru a putea începe lucrările de mansardare. Certificatul de urbanism poate fi solicitat de la început, înainte de oricare alt demers, şi sub nici o formă nu ţine locul autorizaţiei de construire şi nu poate fi folosit în acest sens. Certificatul de urbanism indică exact cerinţele care se impun pentru demararea procesului de mansardare: documentaţia necesară, materialele care trebuie folosite (mai exact structura de rezistenţă, construcţia trebuind să se facă pe structură metalică), faptul că este obligatorie mansardarea tuturor tronsoanelor unui bloc. Unul dintre primii paşi, extrem de importanţi, îl constituie acordul locatarilor. Acesta se poate obţine simultan cu procedura pentru dobândirea certificatului de urbanism. Reprezentanţii firmei investitoare discută cu proprietarii şi ajung la o înţelegere privind beneficiile pe care şi le doresc aceştia în spaţiul comun. După discuţiile cu proprietarii se trece la redactarea acordului unde se specifică exact care sunt beneficiile ce vor fi oferite de firmă, responsabilităţile societăţii în timpul lucrărilor, precum şi ale locatarilor. Acest contract va fi legalizat în faţa unui notar. „Pentru mansardare, conform Legii nr. 230/2007, privind Asociaţiile de Proprietari, este necesar acordul a 50 plus 1 dintre locatarii unui bloc. Atenţie! Acordul celor de la ultimul nivel este obligatoriu. Fără acesta nu se poate încheia nici o înţelegere cu proprietarii“, a declarat Carmen Licu, purtătoarea de cuvânt a primăriei.

După această etapă, va începe întocmirea documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Lucrările de mansardare nu pot începe decât după emiterea autorizaţiei de construire, chiar dacă există acordul locatarilor.

Pe lângă acordul locatarilor în formă autentică având viza asociaţiei de locatari şi certificatul de urbanism, dosarul pentru obţinerea autorizaţiei de construire trebuie să mai conţină: o copie legalizată a titlului imobilului care urmează să fie mansardat; proiectul de autorizare a executării lucrărilor de construcţii; avizele privind utilităţile şi infrastructura; avizul Inspectoratului Judeţean în Construcţii şi o taxă de timbru arhitectură; actul de deţinere a terasei, în copie legalizată, şi un act de deţinere a terenului pe care se va organiza şantierul; expertiza tehnică, extrem de importantă, care atestă faptul că imobilul vizat va suporta construcţia şi că nu prezintă riscuri; referatul de verificare a tuturor cerinţelor.

A absolvit Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” din Universitatea din Craiova şi lucrează în presa scrisă din 2004. În momentul actual este unul dintre puţinii jurnaliști locali care se ocupă de domeniul asociaţiilor de proprietari.
Exit mobile version