18 oraşe din Oltenia se luptă pentru cele 58 de milioane de euro disponibile pentru proiecte de dezvoltare urbană prin Programul Operaţional Regional. Deşi bătălia pe bani e crâncenă, unii primari doljeni nici nu au auzit că trebuie să pregătească solicitări de finanţare.
Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest a anunţat că săptămâna trecută ministerul de resort a lansat cererea deschisă de proiecte pe Axa 1 a Programului Operaţional Regional „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere“, domeniul major de intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, subdomeniul „Centre urbane“. Teoretic, din 2 decembrie 2008 şi până pe 31 martie 2009, 18 oraşe ale Olteniei care sunt eligibile în cadrul acestui subdomeniu pot depune proiecte ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii locale (transport, obiective de patrimoniu), a celei sociale şi dezvoltarea mediului de afaceri. Fondul disponibil la nivel de regiune pentru aceste proiecte are o valoare de peste 58 de milioane de euro, în condiţiile în care pentru un singur proiect de infrastructură autorităţile locale au posibilitatea de a accesa 90 de milioane de lei, adică peste 20 de milioane de euro. Potrivit unui comunicat remis ieri de ADR Oltenia, valoarea minimă a unui proiect care vizează reabilitarea infrastructurii este de 1,7 milioane de lei, iar cea maximă, de 90 de milioane de lei, în timp ce pentru dezvoltarea mediului de afaceri plafonul minim impus pe proiect este de 1,7 milioane de lei, iar cel maxim, de 85 de milioane. Pentru construirea sau modernizarea de şcoli, spitale sau alte obiective sociale, valoarea minimă este de 350.000 de lei, iar cea maximă, de 500.000 de lei.
Primarii doljeni, codaşi la proiecte
Dacă în teorie, 18 oraşe ale Olteniei au şanse egale de a pune mâna pe banii europeni pentru drumuri sau şcoli, în realitate sunt primari care nici măcar nu au auzit de acest program. E cazul primarului din Dăbuleni, Nicolae Drăgoi, care a declarat că încă se ocupă de proiectul pentru realizarea de baze sportive din bani guvernamentali. „Nu ştiam de acest program şi, deocamdată, nu am nici un proiect. Încă încercăm“, a spus Drăgoi. Sunt şi situaţii în care primarii proaspăt aleşi în funcţie se plâng de moştenirea grea lăsată de predecesori. Costel Pistriţu, edilul-şef din Băileşti, a declarat că, deocamdată, trebuie să pună la punct cadastrarea obiectivelor pe care vrea să le finanţeze din bani europeni, etapă obligatorie pentru depunerea cererii de finanţare. „La acest proiect lucrăm acum, însă nu ştiu cum o să o scoatem la capăt. Nu am absolut nimic lăsat dinainte, nici măcar cadastrul, darămite proiecte. Nu am nici bani cu care să pot face ceva, sunt legat de mâini şi de picioare. Eu aş vrea să modernizăm piaţa din municipiu şi apoi străzile, apoi parcurile. Cred că în total ar fi vreo 15 milioane de euro“, a precizat primarul din Băileşti. În Dolj sunt eligibile în cadrul acestui program oraşele Dăbuleni şi Filiaşi şi municipiile Băileşti şi Calafat. Reamintim că, în cadrul Axei 1, municipiul Craiova a fost desemnat pol naţional de creştere, în timp ce Râmnicu Vâlcea este eligibil în cadrul aceleiaşi axe ca pol de dezvoltare urbană la nivel regional. Acesta este motivul pentru care reşedinţe de judeţ precum Târgu Jiu, Slatina sau Drobeta Turnu Severin sunt eligibile în cadrul subdomeniului „Centre urbane“.
