În anul în care Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, realizat de Constantin Brâncuşi, a împlinit 70 de ani de la inaugurare, la Uricani, primarul Dănuţ Odagiu Buhăescu îşi admiră, nederanjat de cei în drept, „operele originale“ Masa Centrală şi Poarta de Intrare.
Societatea VISARTA, o firmă din România care are ca obiect de activitate gestiunea colectivă a drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale, nu a reuşit ca în aproape o jumătate de an să mobilizeze Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru a se implica în rezolvarea problemei clonelor după Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, realizate la Uricani de primarul Dănuţ Odagiu Buhăescu. VISARTA îl reprezintă în România pe cetăţeanul canadian Theodor Nicole, moştenitorul pictoriţei Natalia Dumitrescu, legatar al lui Constantin Brâncuşi şi deţinătoarea drepturilor de imagine asupra operelor brâncuşiene. În timp ce VISARTA încearcă să afle de şase luni dacă edilul din Uricani a avut avizele necesare când a realizat clonele, Primăria Târgu Jiu aşteaptă, la rândul ei, un răspuns de la VISARTA. „Noi nu avem cum să acţionăm în acest caz şi aşteptăm să vedem ce va face VISARTA“, a declarat Ramona Evulescu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Târgu Jiu.
Tergiversări
Directorul executiv al VISARTA, Gheorghe Voican, a declarat că, în cadrul unei şedinţe ordinare, consiliul de conducere al societăţii va lua o decizie în ceea ce priveşte copiile după operele brâncuşiene. „O să facem această şedinţă ordinară şi o să stabilim ce este de făcut pentru că în atâtea luni nu s-a întâmplat nimic. Am contactat Ministerul Culturii şi Cultelor şi aşteptăm o decizie. Le-am explicat ce s-a întâmplat la Uricani. Noi i-am cerut primarului să demoleze ceea ce a făcut, dar nu s-a întâmplat aşa. Cerem să se aplice legea şi, dacă nu vrea să le demoleze, o să mergem să îi luăm în scris că nu doreşte, pentru a putea continua acţiunile noastre şi a ne adresa organelor competente să aplice sancţiuni în acest domeniu. Din punctul nostru de vedere este o replică după Brâncuşi, indiferent de ceea ce susţine primarul din Uricani. Trebuie să se vadă dacă a avut avizele“, a explicat Gheorghe Voican.
Marmură, în loc de spaţiu verde
Primarul din Uricani, Dănuţ Odagiu Buhăescu, şi-a făcut publică intenţia de a nu demola copiile după operele brâncuşiene, considerându-le originale şi rezultatul unor idei care îi aparţin. Pentru a-şi întâri afirmaţiile, Dănuţ Odagiu Buhăescu a anunţat în urmă cu mai multe luni că ambele „creaţii“ ale sale au primit şi nume, fiind botezate Masa Centrală, respectiv Poarta de Intrare, neavând legătură, în opinia primarului, cu originalele Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, amplasate de sculptorul Constantin Brâncuşi în anul 1938 în Grădina Publică din centrul oraşului Târgu Jiu. Edilul susţine că proiectul său, materializat cu fonduri de la bugetul de stat, a avut girul Consiliului Local Uricani, existând cadrul legal pentru a putea fi realizat. Proiectul a fost finanţat de guvern printr-o hotărâre care aviza „Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi“. În locul spaţiilor verzi a apărut însă un ansamblu arhitectural din marmură, pentru realizarea căruia a fost cheltuită suma de 500.000 de lei.
Autorităţi fără reacţie
Reacţia autorităţilor în acest caz este similară cu cea legată de adevărata casă în care s-a născut Constantin Brâncuşi. Imobilul, fără acoperiş, zace şi acum în paragină, la câteva sute de metri de obiectivul turistic numit Casa Memorială „Constantin Brâncuşi“ din Hobiţa, pe care amatorii îl vizitează de zeci de ani. Scandalul referitor la adevărata casă în care s-a născut Brâncuşi a izbucnit în urmă cu mai mulţi ani, când un colecţionar de artă din Paris, Florin Codre, a cumpărat, în schimbul unui cal şi a 500 de lei, clădirea respectivă. Codre nu a obţinut însă autorizaţia de demolare de la primărie, iar de atunci au trecut şase ani fără să se facă nimic în ceea ce priveşte soarta adevăratei case în care s-a născut Brâncuşi.
