Divergenţele dintre angajat şi angajator se termină, în general, cu desfacerea contractului de muncă al salariatului. Cel afectat se adresează instanţei de judecată, unde, de regulă, câştigă reintegrarea şi plata drepturilor salariale. Unitatea nu are încotro şi execută sentinţa judecătorească. Atunci când păgubitul nu mai este interesat nici de bani, nici de slujbă, unitatea începe să umble după el să-l angajeze pentru a nu intra în conflict cu prevederile legale.
Mihai Moraru, din Craiova, a reuşit trista performanţă de a i se fi desfăcut de două ori contractul de muncă, de către aceeaşi unitate, în decurs de doi ani. De fiecare dată, bărbatul s-a adresat instanţei de judecată, invocând desfacerea abuzivă a contractului şi solicitând plata drepturilor salariale şi reîncadrarea pe vechiul loc de muncă. Societatea comercială Pro Plant Prest, al cărei acţionar este Consiliul Judeţean Dolj, nu a învăţat nimic din prima păţanie la instanţa de judecată cu Moraru şi a greşit şi a doua oară, pierzând iar procesul cu propriul angajat. Pe 30 iunie 2008, Curtea de Apel Craiova a dispus „reintegrarea contestatorului pe postul ocupat anterior concedierii cu obligarea intimatei (SC Pro Plant Prest) către contestator la plata despăgubirilor începând cu data concedierii până la reintegrarea efectivă) – Decizia nr. 5590 a Curţii de Apel Craiova. După ce s-a văzut cu decizia în mână, Moraru s-a reîntors, pe 5 septembrie 2008, la unitatea care-l concediase. „Mi-a fost frică să mă duc singur la unitate, fapt pentru care am luat doi poliţişti cu mine şi m-am dus să depun o cerere şi decizia Curţii de Apel. De atunci nu a mai luat nimeni legătura cu mine şi au trecut două luni“, a spus Mihai Moraru.
Nici în car, nici în căruţă, nici în teleguţă
În cererea depusă de Moraru la Pro Plant Prest se solicită plata drepturilor salariale până la data reintegrării efective pe post, care ar fi trebuit să se facă, după părerea petentului, la cel mult 15 zile de la data depunerii cererii. Unitatea s-a conformat şi a început demersurile pentru reintegrare şi plata banilor. „De la data depunerii cererii n-a mai călcat pe la noi şi nici măcar un telefon n-a mai dat. Directorul general a emis Decizia nr. 63 din 9 septembrie 2008, prin care dispune reintegrarea lui Moraru pe postul avut anterior şi cu acelaşi salariu. Pentru că nu am mai dat de el, i-am trimis prin poştă invitaţia pentru a semna contractul de muncă, dar plicul a venit înapoi nedesfăcut. Am apelat chiar şi la un notar, care i-a afişat pe poarta curţii două notificări prin care-l invitam ultima dată pe 17 septembrie, pentru efectuarea formalităţilor de reangajare, şi nu a venit. Am informat şi Inspectoratul Teritorial de Muncă, dar degeaba“, a spus Camelia Cristina Golea, inspector resurse umane la Pro Plant Prest. Că n-a vrut să se mai angajeze putem să-l înţelegem, dar că nu vrea să-şi ia nici banii cuveniţi este dincolo de orice fel de înţelegere.
Directoarea economică Eugenia Trancă pare nedumerită de refuzul fostului său coleg de a-şi încasa sumele pentru care s-a judecat. „I-am calculat banii cuveniţi până în luna septembrie şi i-am depus în final la CEC, pe numele şi la dispoziţia lui Mihai Moraru. Dacă nu vrea să vină este treaba lui, dar nu înţeleg de ce ne acuză pe noi că nu vrem să-i dăm banii“, a spus Trancă.
Directorul general Liviu Glăvan, căruia presa i-a sancţionat de atâtea ori acţiunile cel puţin excentrice, pare de-a dreptul îngrijorat, nu neapărat de soarta lui Moraru, ci de situaţia unităţii pe care o conduce. „Nu ştiu de ce s-a mai judecat atâta dacă nu vrea să vină să intre în drepturile pe care le-a câştigat. Unitatea nu stă prea bine cu banii şi a făcut eforturi ca să-i plătească sumele câştigate în instanţă. Nici măcar notificările executorului judecătoresc nu au avut succes. Acum, noi dorim să-l reintegrăm, iar el nu mai vrea!“, a spus Glăvan.
Se poate şi aşa!
