14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalFondul funciar şi dialogul surzilor!

Fondul funciar şi dialogul surzilor!

Cercetarea agricolă în judeţul Dolj a murit după ce Comisia judeţeană de fond funciar a împărţit ultimul bastion, Staţiunea de Cercetare Agricolă Şimnic, între cele două comune Şimnicu de Sus şi Gherceşti. Groparii cercetării, membrii Comisiei judeţene de fond funciar, cred că au procedat corect. Ei pot raporta fericiţi: misiune îndeplinită!

La sfârşitul lunii trecute, Comisia judeţeană Dolj de aplicare a legilor fondului funciar a emis Hotărârea nr. 1.351, prin care a aprobat „Procesul-verbal de delimitare pentru suprafaţa de 565,70 ha de teren solicitată de Comisia locală Şimnicu de Sus. Pământul se află în administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Siseşti»-Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Şimnic pe raza administrativ-teritorială a localităţii Şimnicu de Sus“, se consemnează în hotărârea comisiei judeţene.
Terenul respectiv trebuia împărţit celor 177 de poziţii din anexa 29 validată şi răsvalidată, în funcţie de tot felul de interese.
Dintre cele 177 de poziţii ale anexei, după care ar fi trebuit să se facă punerile în posesie, numai cetăţenii cuprinşi pe 83 de poziţii au putut să dovedească vechiul amplasament, în incinta staţiunii de cercetare. Aceştia cer o suprafaţă de 258,35 hectare. Alţi cetăţeni cuprinşi în 94 de poziţii din anexă nu au dovedit amplasamentul în perimetrul staţiunii, deşi şi aceştia vor lua teren tot acolo, aşa cum prevede hotărârea comisiei judeţene.
Pentru nici unul dintre cei cuprinşi pe celebra anexă 29 staţiunea nu a disponibilizat teren, cu toate că membrii Comisiei locale Şimnic şi Comisia judeţeană au emis deja titluri de proprietate. În acelaşi context trebuie amintit că art. 9 din Legea nr. 247/2005, invocată de atâtea ori în cazul Şimnic, obligă edilul-şef al localităţii, Jana Fulga, „să afişeze lunar suprafaţa constituită sau reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum şi suprafaţa rămasă în rezerva comisiei locale“, lucru pe care primăriţa cu nume celebru nu l-a făcut niciodată, deşi aceeaşi lege prevede sancţiuni pe care ar trebui să le aplice prefectul!

Geantă, mai tare decât legea

Prima care şi-a tras titluri de proprietate este familia primăriţei din Şimnic. La centura de nord a Craiovei, Nelu Sandu şi Vintilă Sandu au fost puşi în posesie cu 20 de hectare, iar pe şoseaua Craiova – Şimnic cei doi alături de Dana Gabriela Marinescu şi Ileana Mihaela Dejeu au mai luat 28 de hectare. Nelu Sandu este tatăl primăriţei Jana Fulga.
Fericiţii posesori ai celor 48 de hectare de teren, cu valoare imobiliară imensă, ocupă poziţiile 69 şi 107 din anexa 29. Punerile în posesie nu s-au făcut în ordinea înscrierii în anexă, ci cum a vrut primăriţa, în aşa fel încât cei care au cumpărat drepturi de proprietate să ştie că n-au dat banii degeaba.
Alt personaj inclus abuziv pe anexa 29 este Cristian Gelu Geantă, care figurează în două poziţii din anexă, la nr. 36, cu zece hectare, şi la nr. 71, cu 3,13 hectare. Geantă nu a avut niciodată teren în perimetrul Staţiunii de Cercetare Şimnic; cu toate acestea, el a primit şi titlu de proprietate.
Cine a verificat actele care-i atestă dreptul de reconstituire pe vechiul amplasament, aşa cum prevede anexa 29? Legea prevede că actele care dovedesc proprietatea se verifică de Comisia locală şi Comisia judeţeană.
Eugen Marinescu, directorul Direcţiei juridice a Prefecturii Dolj, a spus: „Îl cunosc pe Geantă. El nu a avut rol în Registrul Agricol pentru că este prea tânăr, dar cred că are împuternicire de la tatăl său pentru cele 3,13 hectare sau ceva de genul acesta. În ceea ce priveşte cealaltă poziţie din anexă, în care figurează cu zece hectare, el a cumpărat drepturile de proprietate de la Boboc şi l-am trecut pe anexă, că mi-a arătat actele. Este legal, de ce să nu fie legal, că am mai făcut şi în alte cazuri la cumpărătorii drepturilor de proprietate titluri direct pe numele cumpărătorului?! Nu aveţi dumneavoastră cultură juridică, de aceea nu ştiţi!“.
Prefectul Silviu Dumitru, care pare lipit de Marinescu ca marca de scrisoare şi nu poate nici respira dacă nu-i indică acesta un articol de lege, a sărit în ajutorul subalternului său, completându-l: „Eugene, vrea să spună că nu aveam voie să-i dăm lui Geantă titlu, că n-a avut el pământ la Şimnic şi era un simplu cumpărător de drepturi de proprietate! Trebuia să-i dăm titlu lui Boboc şi după obţinerea de către aceasta a titlului de proprietate se duceau la notar să încheie act autentic. Altfel se fraudează statul cu taxele care se plătesc notarului“. Este drept că nu ne-am gândit atât de departe, dar prefectul spune adevăruri pe care el însuşi le ignoră!

Proprietatea publică a statului, a nimănui

Dacă distrugerea Staţiunii Şimnic ar fi avut ca scop reconstituirea drepturilor de proprietate pentru cei care au avut terenuri acolo ar fi fost o acţiune, să zicem, umanitară, dar toată lumea ştie că dezmembrarea s-a făcut la presiunea speculanţilor imobiliari. Autorităţile judeţene, în speţă prefectul, consiliat de Eugen Marinescu, susţin sus şi tare că totul s-a făcut legal, respectându-se toate procedurile.
„Am respectat inclusiv normele ADS nr. 33.600 din 8.06.2007, care ne obligau să încheiem protocoale de predare-primire a terenurilor. Noi am cerut conducerii staţiunii să încheie protocol, dar aceasta a refuzat. Legea într-un astfel de caz permite comisiei judeţene continuarea procedurii“, a spus prefectul Dumitru. Directorul Direcţiei juridice din cadrul Prefecturii Dolj, Eugen Marinescu, susţine că a făcut adrese la toate instituţiile statului pentru a vedea dacă acestea mai deţin teren pe raza judeţului Dolj, dar tocmai ADS nu a răspuns, fapt pentru care s-au hotărât să ia teren pentru Şimnic şi Gherceşti de la Staţiunea de Cercetări Agricole.
„Nu puteam să respect normele ADS, pentru că terenul de la staţiune nu mai este al ADS, ci al Academiei de Ştiinţe Agricole. S-a transmis, în urmă cu câţiva ani, prin protocol de la ADS la Academie toată suprafaţa deţinută de staţiune. ADS nu mai are nici o treabă cu acest teren, deci nu trebuia să respect procedurile impuse de norme“, a spus Marinescu.
Ce nu ştie sau nu vrea să ştie ilustrul jurist din prefectură este faptul că ADS a transmis Academiei Agricole şi implicit Staţiunii Şimnic doar dreptul de folosinţă gratuită, nu şi cel de proprietate, care a rămas în continuare al statului. Proprietatea publică a statului a fost şi este în continuare păstorită în materie de fond funciar de instituţia creată cu acest scop, ADS.

Interesul poartă fesul

Într-o astfel de situaţie, normele ADS (nr. 33.600/2007) privind încheierea protocoalelor de predare-preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă între ADS şi comisiile locale trebuia respectate. Ele prevăd, între altele, o serie întreagă de documente, printre care anexele semnate de primar, secretar, OCPI şi de reprezentantul în teritoriu al ADS, care trebuia trimise la sediul din Bucureşti al ADS. Normele individualizează pe post de curier între cele două instituţii pe reprezentantul din teritoriu, în cazul Doljului, pe Romulus Chiţu. Şi acesta susţine sus şi tare că ADS nu mai are nici o treabă cu Staţiunea de Cercetări Agricole de la Şimnic, deoarece terenurile acesteia au trecut la Academia de Ştiinţe Agricole, fapt pentru care nu trebuia îndeplinită procedura impusă de normele ADS.
Atâta timp cât statul nu a transmis niciodată dreptul de proprietate către altă instituţie, cel care decide mişcarea terenurilor statului rămâne ADS.
Directorul Staţiunii Şimnic, Constantin Găvan, susţine că nu are căderea să semneze nici un fel de protocol de predare-primire a terenurilor folosite la retrocedări din două motive: 1. Hotărârea Comisiei judeţene de fond funciar prin care i s-au luat mai mult de 1.000 de hectare din terenul staţiunii a fost atacată în justiţie şi, până nu se pronunţă instanţa de judecată, ar trebui suspendată procedura de punere în posesie. 2. „Eu sunt un simplu administrator aici la staţiune. Cine îmi dă mie dreptul să predau pământuri pe care le-am luat pe inventar? O spun pe faţă: la mijloc sunt interese imobiliare mari, de zeci de milioane de euro, şi de aceea s-au grăbit să jecmănească. Toate terenurile au fost de mult vândute, iar cei pe care-i bagă ei la înaintare şi plâng pe umărul lor de necăjiţi sunt doar marionete în mâinile a patru-cinci oameni, care au acaparat sute de hectare de teren. Pământul acesta este al statului, nu al meu! Ei nu respectă decât pe sărite legile şi aleg doar articolele care le convin. Când o să mănânce pastile din punguliţe, o să-şi dea în sfârşit seama ce înseamnă cercetare agricolă. Nu pot să dau eu pământ, că nu este al meu! Nu mi-e frică de nimic decât de moarte şi nu o să mă sperie toţi neaveniţii şi profitorii. Sunt un om care pe vremea comuniştilor am mai fost judecat pentru fapte pe care nu le-am comis şi nu o să accept să fac jocul nimănui!“, a spus Constantin Găvan. Din păcate, jocurile s-au făcut înainte de campania electorală, care va înghiţi o parte din banii vehiculaţi la Şimnic.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

10 COMENTARII