O femeie de 92 de ani, din cartierul Cireaşov din Slatina, are o pensie de 24 de lei. Bătrâna nu primeşte nici ajutor social, nu beneficiază nici de cantină socială, din cauza birocraţiei. Venitul nu îi ajunge nici de pâine.
Floarea Iagăru locuieşte într-o căsuţă joasă, învelită cu carton, dar îngrijită, din cartierul Cireaşov din Slatina, La cei 92 de ani ai săi, femeia îşi târăşte zilele cu o pensie de 24 de lei. Nici un ajutor în plus de la autorităţi.
Bucuroasă că se interesează cineva de soarta ei, bătrâna a ieşit în pragul casei să îşi spună oful. Ne-a întins scăunelul pe care obişnuia să stea în curte la soare şi ne-a poftit să luăm loc. Tanti Floarea, cum îi spun cunoscuţii, a povestit pe nerăsuflate despre viaţa grea pe care a dus-o în tinereţe, dar şi despre bătaia de joc la care este supusă acum de autorităţi. „Primul bărbat mi-a murit pe front, când eram tânără, şi m-a lăsat cu doi copii mici. I-am crescut ca vai de mine! Nu aveam ce să le dau să mănânce şi mă duceam să muncesc pe la lume, cu ziua. Îi lăsam în casă şi mă duceam pe câmp la seceră, la sapă. Singură i-am crescut… nu m-a ştiut nimeni cât am stat pe câmp să am ce pune pe masă“, a spus, printre lacrimi, bătrâna.După ce şi-a căsătorit copiii, s-a recăsătorit şi ea. „Am zis să fiu şi eu în rândul lumii, că eram tânără şi mi se urâse de singurătate. L-am luat pe al doilea bărbat cu trei copii. 27 de ani am stat la el. I-am crescut copiii, am muncit pentru ei, le-am făcut nunţi, le-am făcut un rost în viaţă tuturor. Am avut grijă şi de el, când a căzut bolnav. Când a murit, copiii lui m-au luat la goană“, a povestit tanti Floarea.
Bătaie de joc
După ce a muncit o viaţă întreagă la câmp şi în gospodărie, să îşi crească mai întâi copiii ei, apoi pe ai soţului, bătrâna a ajuns să trăiască dintr-o pensie de batjocură, de 24 de lei. Chiar dacă nu prea mai are noţiunea banilor, ea spune că, fără ajutorul nurorii şi al nepoatei, ar fi fost moartă de foame de mult.
„Ce să fac eu cu bănişorii ăştia? Nici de pâine nu mi-ar ajunge. Am muncit la sapă şi la seceră să cresc cinci copii şi acu’?…“, a spus bătrâna.
Norocul femeii este nora sa, care îi poartă de grijă şi îşi împarte pensia cu ea. „Mănâncă o pâine pe zi. Dar ce, numai pâine îi trebuie unui om ca să trăiască? Să nu mai zic de lemne şi cărbuni pentru iarnă, butelie, curent. Cu banii ăştia, nici pâine nu ar avea să îşi cumpere. Eu am 550 de lei pensie şi o împart cu ea“, a spus Marina, nora bătrânei.
Din cauză că nu are acte de identitate, Floarea Iagăru nu poate beneficia nici de ajutor social şi nici de cantină socială. „A pierdut certificatul de naştere şi, ca să îi scot altul, trebuie să mă duc la Curtişoara, unde s-a născut. Eu sunt bolnavă, nu pot să mai plec singură la drum, aşa că m-am lipsit şi de ajutorul ăla. Am vrut să o înscriu la cantina socială şi nici acolo nu s-a putut, tot din cauză că n-are acte“, a mai explicat nora bătrânei.
Lăsată în voia sorţii de autorităţi, tanti Floarea nici nu îndrăzneşte să mai spere că va duce, cândva, o viaţă mai bună. Trăieşte în lumea ei, în care banii folosesc doar pentru hrană. Nu îndrăzneşte să le ceară nimic nici copiilor, nici nepoţilor. Ştie că şi ei, la rândul lor, au griji şi necazuri. Îi mulţumeşte lui Dumnezeu că, datorită nurorii sale, supravieţuieşte.
