Inginerii români au proiectat în anii ’80 modelul IAR-95, primul supersonic de producţie autohtonă. URSS şi NATO au boicotat proiectul românesc, care avea nevoie de un motor puternic. Specialiştii susţin că România este prea săracă pentru a echipa acest avion la standardele NATO.
România are propriul proiect de avion supersonic multirol, dar costurile de producţie nu ne permit să dezvoltăm un asemenea aparat, a declarat ieri Cătălin Nae, directorul Institutului Naţional de Cercetări Aerospaţiale (INCAS) „Elie Carafoli“ Bucureşti. INCAS a proiectat în anii ’80 modelul IAR-95 (cod NATO: „Spey“), care trebuia să devină avionul supersonic românesc al Forţelor Aeriene Române (FAR). Ca şi în proiectul YU-ROM (IAR-93 „Vultur“), ţara noastră a încercat o colaborare cu Iugoslavia, însă sârbii au refuzat deoarece voiau să dezvolte propriul model de supersonic, „Novi Avion“. În consecinţă, inginerii români au început să caute soluţii.
Ei au realizat mai multe concepte, în diferite configuraţii (monoloc, biloc, monomotor, bimotor, unul sau două ampenaje verticale etc.). Machetele au fost testate în tunele aerodinamice, iar în final a fost aleasă soluţia unui monoloc monomotor, aproape similar cu avionul FC-1 Chengdu/JF 17 Thunder, produs prin colaborarea Chinei cu Pakistanul în anii ’90. De altfel, multă lume crede că proiectul IAR-95 a fost folosit de chinezi, în baza bunelor relaţii dintre guvernele comuniste ale celor două ţări.
Motorul, bată-l vina!
În anii ’80, industria românească de profil era insuficient dezvoltată şi nu putea produce un motor destul de puternic pentru supersonicul IAR-95. Se spune că românii au făcut demersuri pe lângă producătorul britanic Rolls Royce, însă NATO a refuzat să livreze către ţara noastră astfel de produse, în ciuda relaţiilor bune de la acea vreme dintre România şi Occident. URSS nu avea nici ea interesul ca România să dezvolte propriile avioane de vânătoare. De asemenea, motorul Rolls Royce Viper Mk 633-47 de 17.79 kN, care fusese folosit pentru proiectul IAR-93, nu putea asigura puterea necesară unui supersonic. În 1982, proiectul a fost abandonat temporar, fiind redeschis de mai multe ori, pe parcursul anilor ’80, sub denumirile IAR-101 şi IAR-S. Proiectanţii au încercat chiar folosirea motorului Tumansky R-29 care echipa avionul MiG-23, cu toată opoziţia ruşilor. În 1988, programul a fost abandonat definitiv, din lipsă de fonduri. Programe importante europene (JAS-39 Gripen, Rafale, Eurofighter Typhoon) se confruntau şi ele cu lipsa de fonduri.
IAR-99 are viitor
Potrivit directorului INCAS, Cătălin Nae, strategia actuală de apărare, ca şi piaţa europeană au transformat IAR-95 într-un vis pe termen lung.
„În prezent, IAR-95 rămâne o posibilitate strategică de dezvoltare în industria de dezvoltare românească. Din păcate, piaţa europeană este ocupată de trei avioane multirol care răspund cerinţelor noii strategii de apărare: Eurofighter Typhoon, Rafale – un program naţional dezvoltat din Eurofighter şi Gripen. Dacă am fi şi noi o ţară ca Franţa ne-am permite propriul avion multirol“, a spus Nae. Acesta a mai afirmat că deciziile politice au dus la alegerea de către statul român a unor avioane străine în defavoarea celor autohtone. „S-a preferat
MiG-21 ungradat, care a fost transformat în Lancer în detrimentul IAR-93, deşi era un avion foarte bun şi putea fi modernizat. Potenţialul acestui avion nu a fost nici pe departe exploatat. Cred că a fost o decizie politică la vremea respectivă“, a mai afirmat Cătălin Nae.
Directorul INCAS crede că România are o piaţă bună pentru producţia de IAR-99, dar numai în varianta originală, ca avioane-şcoală, şi nu în cea rezultată în colaborare cu israelienii de la Elbit Systems, în care avionul a fost transformat în IAR-99 Şoim – dotat pentru sprijin tactic apropiat: „În varianta Şoim, costurile de producţie au fost încărcate. Dacă în varianta pentru luptă avionul costă circa cinci milioane de euro, în cea pentru antrenament el ar putea costa 2,5 milioane de euro, ceea ce îl face foarte atractiv“.
INCAS se află în proces cu Avioane SA Craiova, reclamând drepturile de proprietate intelectuală pentru IAR-93 şi IAR-99. La prima înfăţişare de ieri, s-a dat un nou termen, la sfârşitul lunii, din motive procedurale.
