Clanurile de romi din toată ţara, în frunte cu împăratul Iulian şi regele Cioabă, şi-au sărbătorit ieri ziua în cadrul Festivalului Naţional al Romilor, în comuna Costeşti, din Vâlcea.
Ca în fiecare an, pe 8 septembrie, de Sfânta Maria, clanurile romilor căldărari, agintari şi ale gaborilor din România s-au întâlnit în comuna Costeşti, pentru a-şi sărbători ziua. Ieri, în jurul orei 12.00, zona în care erau aşezate miile de romi, veniţi din toate colţurile ţării, răsuna de manele, iar Valea Costeştiului era plină de fum şi miros de friptură la grătar.
Peste tot erau maşini, corturi, mese întinse, tiribombe, tarabe cu haine, produse alimentare, mici şi bere, dar şi un târg cu vechituri. Romi în frunte cu bulibaşi au venit să petreacă alături de împăratul Iulian şi de regele Ciobă, cu lăutari, manelişti de seamă, cu băuturi fine şi vinuri dintre cele mai alese.
Romii au spus că întâlnirea anuală de la Costeşti a devenit o tradiţie pentru ei şi datează de zeci de ani.
„Venim aici de pe vremea lui Ceauşescu. Întâi mergem la Mănăstirea Bistriţa, unde ne rugăm la moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul pentru sănătate şi prosperitate, apoi venim aici în câmpie, ne instalăm şi punem masa. Ascultăm muzică, dansăm şi ne bucurăm de ziua noastră“, a spus un bulibaşă din Bucureşti. Acesta a adăugat că romii vin la Costeşti datorită moaştelor Sfântului Grigorie Decapolitul, care îi ocroteşte.
„Venim aici de câteva zeci de ani, de când a fost adus un bulibaşă din judeţul Gorj, bătrân şi bolnav, care dorea să moară. El s-a rugat la moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul să îi ierte păcatele şi, cum a terminat rugăciunea şi a ieşit pe poarta mănăstirii, a şi murit. Vestea că Sfântul Grigorie a venit în ajutorul bulibaşei s-a răspândit repede în comunităţile de romi din ţară şi de atunci venim în fiecare an la Mănăstirea Bistriţa şi ne rugăm“, a povestit acesta.
Afaceri, politică şi aranjarea căsătoriilor
După pelerinajul de la mănăstire, romii şi-au aşezat mesele şi au început să pregătească purceii, mieii şi viţeii la proţap. Fiecare clan, alături de bulibaşă, şi-a întins o masă cu sărmăluţe, cârnaţi la ceaun, băuturi şi fructe, şi-a pus la vedere maşinile de lux, salbele de aur, inelele, ghiulurile şi lanţurile cu medalioane de sute de grame sau chiar kilograme ori cravatele. Au fost ridicate şi două corturi mari, cu drapelul României şi al Uniunii Europene. În ele, pirandele aranjau câteva mese şi scaune pe care le îmbrăcau în satin alb.
„Aici vine regele Cioabă în această după-amiază. Mai avem puţin şi terminăm cu aranjamentul“, a spus una dintre ele.
Din cauza temperaturilor foarte ridicate, unii şi-au acoperit maşinile şi corturile cu frunze, alţii s-au instalat la umbra copacilor, iar puradeii s-au răcorit în apele pârâului Bistriţa. În timp ce pirandele şi-au ales fuste, bărbaţii au discutat afaceri ori politică.
„Sărbătoarea a căpătat şi alte conotaţii, iar aceste întâlniri sunt un prilej pentru aranjarea căsătoriilor dintre tinerii noştri. Mai discutăm probleme politice sau punem bazele vreunei afaceri“, a declarat Mihai Lazăr, din Constanţa.
În zonă urma să ajungă manelişti renumiţi, precum Nicolae Guţă, Adi de la Vâlcea, Florin Salam etc. În zona târgului nu a fost permis accesul maşinilor romilor şi ale comercianţilor, decât cu taxă, care a fost de 20 de lei pentru maşini mici şi 50 de lei pentru camioane. La câţiva paşi de mesele bogate ale romilor, a fost amenajat şi un târg de vechituri.
„Am ofertă. Dau cămăşi de firmă la un leu“, striga un comerciant, încercând să atragă clienţii. 90 de jandarmi, dintre care 30 din Brigada Mobilă din Craiova, şi zeci de poliţişti asigurau liniştea şi ordinea publică şi erau pregătiţi să intervină în caz de incidente.
