200 de persoane din judeţ se află pe lista de aşteptare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Olt pentru a deveni asistenţi maternali. Alte 300 au deja unul sau doi copii în plasament. Salariul, sporurile, alocaţia copilului, continuitatea pe cartea de muncă sau lipsa unui program de lucru fix sunt principalele argumente pentru care slujba de asistent maternal este din ce în ce mai căutată.
Puţini fac această meserie numai din dragoste pentru copiii abandonaţi de părinţii naturali. „Meseria de asistent maternal este dificilă, iar lucrul cu cei mici nu e deloc uşor. Asistenţii îşi asumă o responsabilitate enormă atunci când iau în plasament un copil, una mai mare chiar decât pentru propriii copii“, a spus Luminiţa Tudora, directoarea DGASPC Olt.
493 de copii din judeţ se află în prezent în grija asistenţilor maternali. Abandonaţi de părinţi, copiii ar trebui să îşi găsescă alinarea în sânul familiilor adoptive. Unii se bucură din plin de avantajele vieţii de familie, alţii rămân copiii nimănui. Interesaţi doar de avantajele financiare ale acestei meserii, unii asistenţi ignoră nevoile copiilor, care cresc într-un mediu ostil. Autorităţile admit că există cazuri de copii care nu primesc tot ceea ce li se cuvine, din punct de vedere legal, de la asistenţii maternali. DGASPC face un apel la cei care cunosc cazuri de copii trataţi necorespunzător de asistenţi să sesizeze de îndată Direcţia.
„Probabil există şi la noi în judeţ asistenţi maternali care nu îşi îndeplinesc toate responsabilităţile. Periodic, personalul specializat al DGASPC efectuează controale în locuinţele lor, prilej cu care se iau şi referinţe de la vecini, iar în cazul în care se constată că un asistent nu îşi duce la îndeplinire responsabilităţile, se trece la retragerea atestatului. Dincolo de anchetele noastre, ar fi foarte bine dacă şi cetăţenii care cunosc cazuri de copii aflaţi în plasament şi trataţi necorespunzător să ne sesizeze acest lucru. Astfel, putem descoperi nereguli care nu ies la iveală în cadrul unei verificări obişnuite“, a mai explicat directoarea DGASPC.
Personal insuficient
Activitatea acestor persoane se desfăşoară sub îndrumarea Compartimentul pentru coordonarea activităţii asistenţilor maternali profesionişti, din cadrul DGASPC Olt. În acest compartiment lucrează însă doar şase persoane, respectiv patru asistenţi sociali, un psiholog şi un referent superior cu atribuţii de asistenţă socială. O mână de angajaţi supraveghează, practic, cei 300 de asistenţi existenţi în prezent în judeţ. Deşi admit că personalul de specialitate este insuficient, autorităţile spun că situaţia copiilor aflaţi în plasament este atent monitorizată. „Numărul asistenţilor sociali este mic, însă, în mediul rural, primăriile au obligaţia să monitorizeze situaţia şi să semneze Direcţiei eventualele nereguli. De asemenea, în judeţ, toţi asistenţii maternali sunt verificaţi periodic, inopinat, iar examinarea stării de sănătate fizică şi psihică a copiilor se realizează conform legii“, a precizat Luminiţa Tudora, care a ţinut să spună că în Olt nu poate fi vorba despre o situaţie asemănătoare cu cea de la Direcţia din Bistriţa, unde un asistent maternal a ucis un copil pe care îl avea în plasament.
Anul acesta, şapte asistenţi maternali profesionişti din judeţul Olt au fost excluşi din sistem. Potrivit informaţiilor oferite de DGASPC, principalele motive pentru care instituţia a decis să le retragă atestatele au fost lipsa asumării tuturor responsabilităţilor prevăzute în fişa postului, modificările care au intervenit în condiţiile de trai ca urmare a schimbării locuinţei sau a faptului că nu a putut fi asigurat spaţiu suficient pentru creşterea a doi copii ori din motive de sănătate. Anul trecut, DGASPC a retras atestatele la zece asistenţi maternali, din aceleaşi motive.
Condiţii
Pentru a deveni asistent social, o persoană trebuie să îndeplinească obligatoriu, cel puţin la nivel teoretic, anumite condiţii. În primul rând, trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu, iar prin comportamentul în societate, starea sănătăţii şi profilul psihologic să prezinte garanţii pentru îndeplinirea corectă a obligaţiilor care îi revin unui părinte. Un asistent maternal trebuie să aibă în folosinţă o locuinţă care acoperă necesităţile de preparare a hranei, igienă, educaţie şi odihnă. De asemenea, toţi cei care solicită să ia în plasament copii trebuie să fi absolvit cursurile de formare profesională organizate de serviciul public specializat în protecţia copilului. Persoanele condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru comiterea unei infracţiuni, părinţii care au fost decăzuţi din drepturi şi cei ai căror copii au fost declaraţi abandonaţi, dar şi persoanele care suferă de boli cronice transmisibile nu pot deveni asistenţi maternali. De asemenea, cel care desfăşoară o activitate salarizată poate deveni asistent maternal profesionist numai cu condiţia încetării contractului individual de muncă în baza căruia îşi desfăşoară activitatea.
DGASPC are obligaţia de a realiza o evaluare strictă a elementelor sociale, psihologice şi medicale ale capacităţii viitorului asistent social.
