Cărţile de literatură nu mai prezintă interes pentru elevii din Olt. Atraşi de mirajul internetului şi al televiziunii, ei sunt preocupaţi tot mai puţin să cumpere literatură. Librarii din Slatina spun că operele literare care, în urmă cu câţiva ani, erau indispensabile pentru cei de vârstă şcolară, se prăfuiesc acum pe rafturi.
Vânzătorii din librării au observat că, de la an la an, tot mai puţini copii citesc măcar o parte din operele cerute în programa şcolară. Acest lucru se reflectă cel mai mult, spun specialiştii, în greutatea de exprimare şi vocabularul foarte sărac al copiilor.
O vizită prin cele câteva libării care mai există în Slatina scoate la iveală faptul că acestea sunt aproape pustii. Librarii spun că, în perioada verii, vânzările la cărţile de literatură merg foarte prost, cu toate că marfă este din belşug. Pe parcursul anului şcolar, se mai găsesc părinţi care să cumpere pentru copiii lor lecturile cerute la şcoală. „Este o perioadă moartă acum, vara. Elevii nu mai cumpără cărţi, cum o făceau înainte. Cu ani în urmă, veneau cu lista cu lecturi suplimentare dată de profesori şi luau tot ce găseau în librărie. Era mai rău că nu prea se găseau toate cărţile. Acum avem cărţi de nu ştim unde să le punem, dar nu mai sunt cumpărători. La începutul anului şcolar se caută culegerile, cărţile de comentarii sau caietele tipărite, cerute la şcoală. Şi pentru acelea tot părinţii vin să se intereseze, nicidecum elevii. Probabil că, din cauza calculatorului şi a televizorului, copiii noştri nu mai au timp să citească o carte“, a spus o vânzătoare în vârstă.
Altă librărie, aceeaşi situaţie. Rafturi doldora de cărţi, preţuri accesibile, însă nimeni nu se uită la standul de literatură. „Unii consideră că sunt preţurile cam mari, însă nu este aşa. În comparaţie cu cât cheltuiesc tinerii din ziua de astăzi pe haine, sucuri, ieşiri în oraş sau cosmetice, cărţile au rămas la preţuri mici. În plus, o carte e un lucru de valoare pe care îl ţii toată viaţa. Problema e că elevii şi-au pierdut interesul pentru lectură, nu că sunt cărţile scumpe“, a afirmat un librar. Zecile de edituri apărute în ultima perioadă oferă preţuri care de care mai avantajoase, opere importante ale scriitorilor clasici putând fi cumpărate cu mai puţin de zece lei.
Dascălii confirmă
Profesorii de limba şi literatura română susţin şi ei că puţini elevi mai cumpără volume de literatură. Mai mult decât atât, dascălii au observat că elevii au început să treacă din ce în ce mai rar pe la biblioteci, pentru a împrumuta cărţile pe care, eventual, nu îşi pot permite să le cumpere. Specialiştii consideră că dezinteresul pentru lectură se răsfrânge asupra exprimării şi vocabularului tinerilor. „Contextul social actual e cu totul altul decât cel de acum câţiva ani, când literatura era singura modalitate de instruire, de dezvoltare a vocabularului. Între timp au apărut cinematograful, televiziunea şi, de ceva vreme, internetul. Dacă aceste ultime surse ar fi percepute de tineri ca mijloace de instruire, şi nu ca scop în sine, ele nu ar face concurenţă neloială literaturii“, a spus profesorul de limba şi literatura română Constantin Voinescu.
Cele câteva posturi de televiziune culturale sau documentare îşi găsesc puţini adepţi în rândul tinerilor. Pe internet, messenger-ul, e-mailul sau jocurile sunt preferatele elevilor. Pentru a realiza un referat sau chiar un eseu, cei mai mulţi preferă să ia materialul de-a gata, de pe „net“. Nu se gândesc nici o clipă să apeleze la cărţi de specialitate sau la informaţiile pe care le-ar fi putut obţine dacă ar fi citit operele literare din programa şcolară.
Puţine şi bune
Realizând că nu vor reuşi să îi determine pe elevi să citească toate operele literare planificate, profesorii cu experienţă au găsit, în ultimii ani, metode noi de ademenire. „Prefer să aleg, din cele 14-15 opere literare impuse de programa şcolară, doar patru-cinci. Despre acestea discut cu elevii pe toată perioada anului şi astfel mă asigur că măcar acestea vor rămâne întipărite în mintea lor. De asemenea, la ore îi atrag în discuţii pe cei care au citit cartea respectivă, iar restul sunt, automat, excluşi din conversaţie. Dacă o parte dintre aceştia se simt marginalizaţi şi merg acasă cu gândul să citească şi ei opera respectivă pentru mine este un mare câştig“, a mai spus profesorul Voinescu. Acesta a adăugat că între cel care citeşte o carte şi cel care citeşte numai un rezumat ori o prefaţă diferenţa este nemăsurată. În timp ce primul este în măsură să interpreteze totul în registru propriu şi să îşi pună întrebări asupra unor aspecte din viaţa reală, elevul aflat în a doua situaţie primeşte informaţia aşa cum este furnizată de alţii, fără să o poată interpreta.
„Lipsa lecturilor la vremea potrivită, respectiv între 11 şi 18 ani, duce la o formaţie intelectuală falsă, precară, iar omul deraiază în latura falşilor artişti ca Sandra Brown sau Pavel Coruţ, care promovează o literatură de tip telenovelă“, a mai precizat profesorul Voinescu.
