Preşedintele României se întâlneşte cu şefii de stat din Ucraina, Moldova, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, cu care va discuta despre repercusiunile conflictului din Osetia de Sud.
Preşedintele Traian Băsescu a început ieri un turneu de două zile în Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, având ca scop identificarea de soluţii comune la Marea Neagră pentru securizarea zonei. De asemenea, împreună cu ceilalţi şefi de stat, preşedintele va analiza dacă evenimentele din Georgia pot avea repercusiuni asupra altor conflicte îngheţate din zonă, cum ar fi Transnistria sau Nagorno-Karabah.
Interese energetice
Preşedintele Băsescu a declarat ieri că Uniunea Europeană „s-a mişcat lent“ în ceea ce priveşte zona Mării Negre şi evenimentele din Georgia şi că această regiune nu se poate afla în securitate fără implicarea Federaţiei Ruse. „Federaţia Rusă trebuie să fie partener pentru securizarea zonei, nu element de risc“, a subliniat Băsescu, citat de NewsIn.
Traian Băsescu doreşte ca împreună cu omologii săi din statele aparţinând zonei Mării Negre să susţină implicarea mai puternică a organismelor internaţionale şi ca în interiorul NATO şi UE să fie formulate puncte de vedere care reprezintă regiunea, în contextul conflictului din Georgia. „Ne interesează ca în interiorul NATO şi UE să formulăm puncte de vedere care să reprezinte regiunea, nu doar să facem declaraţii de presă. Regiunea nu a fost reprezentată în punctele de vedere enunţate de marile puteri“, a spus Băsescu.
Şeful statului a precizat că, în discuţiile cu cei cinci şefi de stat, va aborda şi problema proiectelor energetice şi în ce măsură mai sunt ele valabile în contextul evenimentelor din Georgia, având în vedere că în proiectul culoarului energetic statul georgian se prezintă ca un nod important.
După Osetia poate urma Transnistria
În urma întâlnirii de ieri după-amiază, de la Kiev, preşedintele Traian Băsescu şi cel al Ucrainei, Viktor Iuşcenko, au concluzionat că forţele de menţinere a păcii din regiunile cu conflicte îngheţate de pe fostul teritoriu sovietic şi-au dovedit ineficienţa în cazul Georgiei. La finalul întrevederii, şeful statului român a declarat că nici statele riverane Mării Negre, nici OSCE sau Uniunea Europeană nu au de ce să continue cu acelaşi tip de mecanism de menţinere a păcii. În acest context, Băsescu a adăugat că tot ceea ce s-a întâmplat în Georgia se poate întâmpla şi în Transnistria sau în Nagorno-Karabah în cazul în care mecanismele de menţinere a păcii nu vor evolua.
„Mai devreme sau mai târziu există riscul ca, menţinând mecanismele actuale, să generăm conflicte care pot evolua în conflicte regionale şi în alte zone de conflict îngheţat. De aceea, România va susţine fără rezervă poziţia UE, de a se căuta alte mecanisme, pentru a găsi soluţii conflictelor îngheţate şi nu pentru a le menţine şi a crea condiţii ca ele să izbucnească neprevăzut şi cu urmări extrem de importante pentru securitatea statelor“, a explicat şeful statului român.
Integritatea Georgiei, omisă din acordul de încetare a focului
Preşedinţii României şi Ucrainei au susţinut că prioritar în Georgia este să se consolideze acordul de încetare a focului negociat de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, atât cu partea rusă, cât şi cu cea georgiană.
„O chestiune care nu este în acordul de încetare al focului, dar care este pregnant precizată atât în documentul adoptat de UE la Consiliul miniştrilor de externe, care a avut loc pe 13 august, cât şi în rezoluţia Consiliului Nord-Atlantic de ieri (marţi – n.r.) este cel legat de integritatea teritorială şi de suveranitatea Georgiei.
Fără acest element fundamental al celor două documente ar însemna că încălcăm normele de drept internaţional. România apreciază că garantarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Georgiei asupra întregului său teritoriu este o obligaţie care decurge din dreptul internaţional şi în acelaşi timp din angajamentele pe care atât UE, cât şi NATO, le-au adoptat ca principiu de bază în soluţionarea conflictului din Georgia“, a subliniat preşedintele Băsescu.
