Sunt mai degrabă preocupaţi de exploatarea momentului pe care-l trăiesc, decât atraşi de responsabilităţi parentale. Exponenţi ai generaţiei „carpe diem“, ei împing la limită statutul pe care-l au, din dorinţa realizării profesionale şi materiale, dar şi din lipsa unui context social în care să îmbine posibilitatea cu bucuria de a avea un copil.
„Încă un copil pentru mine ar însemna aproximativ un an de stat pe tuşă, o ieşire din ritm, cu tot ceea ce presupune aceasta. Un confort pe care nu mi-l mai permit la 33 de ani. Aşa că, o fetiţă îmi ajunge“, spune Ana, care lucrează la o sucursală a unei bănci din Craiova, cu un program solicitant. Ea este, cumva, exponentul generaţiei sale. Ca şi Andreea, o tânără de 30 de ani, necăsătorită: „În momentul acesta, nici eu, nici prietenul meu nu ne permitem un copil. Este încă prea devreme. În fond, trebuie să-i asigurăm un trai decent, nu?“, se întreabă, mai mult pentru sine, femeia. Cazul nu este izolat. Situaţia financiară, mai precis, remuneraţia persoanelor de sex feminin şi reîncadrarea în muncă după concediul de maternitate sunt motivele majore pentru care româncele refuză să devină mame. Un studiu realizat de Institutul Naţional pentru Statistică, în colaborare cu Universitatea „Babeş Bolyai“ din Cluj şi Fondul ONU pentru Populaţie, care vizează generaţiile şi genul, arată că peste 70% dintre cuplurile chestionate nu îşi doresc deloc copii sau nu mai vor alţii.
Scade natalitatea, creşte divorţialitatea
Statisticile spun că, în 1989, rata fertilităţii în România – numărul de copii născuţi de o femeie în perioada ei fertilă – era de 2,2. Valoarea acestui indicator a scăzut la 1,3 în 1995 şi de atunci se menţine constantă. Ultimele date arată că, faţă de luna mai a anului 2007, numărul născuţilor vii în mai 2008 a fost mai mic cu 321 de copii, determinând o scădere a ratei natalităţii de la 9,8‰ la 9,7‰. În plus, cercetările decelează că rata nupţialităţii a fost în luna mai 2008 de 7,3 căsătorii la 1.000 de locuitori, faţă de 7,1‰ în luna mai 2007, ca urmare a creşterii cu 449 a numărului de căsătorii. Dar, pe de altă parte, creşterea numărului de divorţuri cu 169 de cazuri a modificat rata divorţialităţii de la 1,83‰ în luna mai 2007 la 1,93 divorţuri la 1.000 de locuitori în luna mai a acestui an. Studiul „Generaţii şi gen“ a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 10.000 de bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 79 de ani.
Locuinţe şi… grădiniţe „full-time“
Scăderea accelerată a natalităţii a afectat nu numai România, ci şi multe din ţările civilizate. În ritmul actual, state precum Germania sau Italia sunt în pericol de a-şi reduce populaţia la jumătate în următorii 50 de ani, dacă nu vor fi concepute politici sociale coerente.
Cel puţin teoretic, sociologii, psihologii, statisticienii şi demografii au găsit soluţia: statul român trebuie să faciliteze accesul tinerilor la locuinţe şi să înfiinţeze mai multe grădiniţe cu orar prelungit, pentru a lua astfel o grijă de pe umerii mămicilor.
Tot în beneficiul cuplurilor ar fi înfiinţarea, chiar de către angajator, a unor creşe şi grădiniţe pentru copiii salariaţilor, aşa cum există în ţările dezvoltate. Patronul trebuie să asigure angajatului un program flexibil de lucru, pentru ca acestuia să-i rămână timp şi pentru familie.
