Fondurile pentru ajutorarea sinistraţilor în urma inundaţiilor vor fi alocate prin sacrificarea unor investiţii publice. Acest lucru s-ar putea repeta din ce în ce mai des, în lipsa unor investiţii pe termen lung în protecţia împotriva dezastrelor naturale.
Economistul Ilie Şerbănescu apreciază că, dacă nu va exista o hotărâre clară pentru a investi pe termen lung, astfel încât să poată fi preîntâmpinată sau măcar controlată orice viitură care ar putea avea loc pe teritoriul naţional, situaţia va continua să fie la fel de dificilă sau chiar mai rea peste câţiva ani. „Chestiunea aceasta nu se poate rezolva în an electoral. E vorba de investiţii pe termen lung, care nu cred că se vor face, decât dacă decide cineva să facă regularizări. Mă refer la interzicerea de a mai construi în zonele inundabile. În plus, ar trebui rezervate arii pe care să nu se construiască şi care să nu fie folosite pentru agricultură, ce ar putea fi inundate în caz de viitură“, a declarat Şerbănescu.
Investiţiile publice, primele sacrificate
Problema inundaţiilor şi a despăgubirilor pentru sinistraţi, pe care guvernul şi autorităţile locale le oferă, aproape anual, s-ar putea perpetua până în momentul în care va fi luată o decizie privind realizarea de investiţii pe termen lung, care să prevină asemenea incidente. În caz contrar, an de an, sume mai mici sau mai mari de la bugetul de stat vor fi dirijate pentru ajutoare de subzistenţă şi reparaţii. „Investiţiile publice sunt primele sacrificate în acest caz, deoarece de acolo nu se vede când se taie. Doar nu se poate lua din salariile personalului din administraţie sau de la pensii, pentru a da sinistraţilor. De aceea, se vor lua bani de la autostrăzi, infrastructura comunală“, a comentat Şerbănescu.
În schimb, fostul ministru al finanţelor, Ionuţ Popescu, crede că ajutoarele nu vor afecta semnificativ bugetul, în condiţiile în care infrastructura care a suferit pagube trebuia oricum reparată. „Nu cred că impactul asupra bugetului va fi semnificativ. Probabil, toate cheltuielile se vor ridica până la 70-80 de milioane de euro. Nu există încă o evaluare exactă a pagubelor, pentru a şti cât trebuie acordat. Nu cred însă că guvernul poate fi mai generos, pentru că este an electoral. Iar infrastructura oricum trebuia reperată“, a declarat Popescu.
În 2008, inundate nordul şi estul ţării
Ploile abundente din ultima săptămână, care au determinat ieşirea din matcă a multor râuri şi viituri pe Prut, Siret şi Suceava, au avut consecinţe negative asupra oamenilor din şapte judeţe din nordul şi estul ţării – Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Maramureş -, care şi-au văzut distruse bunurile pe care le deţineau.
Inundaţiile au lovit, în anii 2005 şi 2006, şi alte zone ale ţării, care s-au dovedit la fel de vulnerabile în faţa apelor, în lipsa unor sisteme viabile de apărare împotriva dezastrelor. Viiturile au avut impact negativ asupra activităţii economice în zonele afectate, care a fost mult îngreunată de circulaţia deficitară.
Reacţia guvernului a fost alocarea de fonduri de la buget, atât pentru ajutor de urgenţă în zonele calamitate, cât şi pentru refacerea drumurilor afectate. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a solicitat autorităţilor locale să se implice mai mult şi să nu mai aştepte îndemnuri de la centru. „De aceea au fonduri la bugetele locale, pentru a putea interveni în astfel de situaţii“, declara joi primul ministru, după şedinţa de guvern.
Potrivit şefului executivului, evaluările preliminare arată că au fost afectate 156 de localităţi, precum şi 2.700 de locuinţe, dintre care aproximativ 375 sunt distruse. Aproape 9.500 de case sunt inundate, 40.000 de hectare de teren agricol sunt afectate, iar 27 de localităţi nu au curent electric. Numărul persoanelor evacuate este în prezent de 6.400.
În zilele următoare, comitetele ministeriale înfiinţate de guvern vor evalua pagubele în ceea ce priveşte locuinţele şi gospodăriile, animalele din gospodării individuale, infrastructura locală şi cea judeţeană de transport, obiectivele sociale, spitale, şcoli, grădiniţe, suprafeţe agricole, reţele electrice şi de comunicaţii, reţele utilitare de aprovizionare cu apă şi gaze. „Eu cred că investiţiile pe termen lung sunt soluţia, altfel lucrurile vor continua în acelaşi mod. Dacă acum guvernul o să dea bani şi materiale pentru a se construi în aceleaşi locuri, e cam degeaba, pentru că la anul pot fi iar inundaţii“, a mai spus Şerbănescu.
Prilej de a câştiga „capital de imagine“
Inundaţiile reprezintă însă, în România, şi o oportunitate excelentă pentru politicieni de a câştiga „capital de imagine“, românii fiind obişnuiţi să vadă oameni politici acordând ajutoare pentru sinistraţi. Economistul Şerbănescu consideră că, în astfel de cazuri, greşeala ar fi a oamenilor care i-ar vota. „Ar fi o păcăleală, de care ar trebui să fim toţi conştienţi“, a mai spus acesta. Totuşi, Ionuţ Popescu crede că ajutorul acordat în astfel de situaţii de oamenii de afaceri sau de politicieni nu-i influenţează pe cetăţeni în opţiunea de vot, amintind de cazul Becali – Vadu Roşca. „Oamenii uită repede cine i-a ajutat. Probabil vă amintiţi de Gigi Becali şi cetăţenii din Vadu Roşca. Eu cred că ideea aceasta a fost speculată mai mult din punct de vedere mediatic“, a mai spus Popescu.
