O jumătate de milion de femei mor anual, la naştere, morţi inutile, care ar putea fi evitate cu puţină educaţie. Săptămâna trecută, la summit-ul G8, liderii celor mai bogate ţări au dezbătut această problemă. România şi-a propus să reducă rata mortalităţii materne la 10 decese/100.000 născuţi vii până în 2015.
Cu circa opt ani în urmă, la o astfel de întâlnire, s-a notat pe lista priorităţilor de început de mileniu ca rata mortalităţii materne să fie redusă cu o treime până în 2015. La jumătatea acestui termen-limită, lucrurile nu sunt deloc pe măsura aşteptărilor. În România, problema este mai serioasă decât în alte state est-europene. În mare parte, vina o poartă reforma serviciilor de sănătate, care a început destul de târziu, dar, mai ales, calitatea unor servicii. Populaţia din zonele rurale şi din comunităţile sărace nu prea are acces la servicii de sănătate şi, implicit, rata mortalităţii infantile din aceste zone este mai mare decât în alte părţi ale ţării. În cazul copiilor romi, spre exemplu, este de două ori mai mare decât în cazul copiilor români.
Avortul, mijloc de contracepţie
În România, rata mortalităţii materne este mai ridicată decât în alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Dintre cele aproximativ 50 de decese materne înregistrate anual (cifrele oscilează de la an la an), în ultima perioadă, jumătate survin din cauza avorturilor şi jumătate au cauze obstetrice. În secolul XXI, mai sunt femei care folosesc avortul ca metodă contraceptivă. Se estimează, de asemenea, că jumătate dintre cele care mor în timpul naşterii nu au beneficiat de îngrijire prenatală. Numai 60% dintre femeile însărcinate sunt consultate de un doctor în primul trimestru de sarcină, iar realitatea arată că doctorii şi asistentele evită zonele rurale. Ţinta propusă de România până în 2015 este reducerea ratei mortalităţii materne la 10 decese/100.000 născuţi vii. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în 1990 au avut loc 263 de decese, ale căror cauze au fost sarcina, naşterea şi lehuzia. În 1991, numărul a scăzut la 183, pentru ca în 2004 să ajungă la 52, iar un an mai târziu, la 37. Aceastea sunt însă datele oficiale.
Accesul la educaţie şi sănătate
Statisticile UNICEF arătau, tot pentru anul 2005, că la 100.000 de naşteri, în Afganistan mureau 1.800 de femei, în Mali 970, în Rusia 28, în Marea Britanie opt, în Elveţia cinci şi în Suedia trei. Cheia reducerii ratei mortalităţii materne constă în creşterea accesului la sistemul de sănătate. Ţările care au cea mai scăzută rată a mortalităţii în rândul mamelor raportează o frecventare în proporţie de peste 98% a unui îngrijitor calificat pentru naşteri. Cele cu rata cea mai mare indică o frecvenţă mai mică de 60%. Fără o moaşă cu experienţă şi instruire, femeile sunt în pericol de a muri din cauza complicaţiilor care includ sângerare, infecţie, avort riscant sau tensiune mare.
Sex, cât mai devreme
Cu toate că adolescenţa este vârsta debutului vieţii sexuale, mulţi tineri nu au acces la programele de prevenire. În Africa, spre exemplu, doar 20% dintre femeile măritate folosesc mijloacele moderne de contracepţie, iar în unele părţi ale continentului, numărul scade sub 5%. Românii, în proporţie de 17%, susţin că şi-au început viaţa sexuală înainte de a împlini 15 ani. Peste jumătate (54%) au spus că prima experienţă sexuală au avut-o între 15 şi 20 de ani, după cum arată un sondaj realizat recent. Populaţia globului a ajuns la vreo 6,7 miliarde. O treime e reprezentată de tineri între zece şi 24 de ani, cea mai mare populaţie tânără cunoscută vreodată. În general, aceştia sunt mai educaţi şi mai sănătoşi decât generaţiile anteriore. Şi totuşi… Peste 70.000 de adolescente se căsătoresc zilnic. Complicaţiile care apar în urma sarcinii, a naşterilor sau avorturilor în condiţii improprii constituie cauzele mortalităţii pentru fetele cu vârste între 15 şi 19 ani din ţările în curs de dezvoltare. Cele sub 16 ani sunt de cinci ori mai predispuse să moară la naştere decât femeile la 20 de ani.
În lume
În Europa Centrală şi de Est, majoritatea tinerilor au declarat că n-au participat la lecţiile de educaţie sexuală din şcoală şi nu au avut acces la cărţi cu aspecte legate de sexualitate sau sănătatea reproducerii. În Anglia, Groenlanda şi Scoţia, o treime din tineri au menţionat că au întreţinut relaţii sexuale înainte de 15 ani.
În Danemarca, un sfert dintre adolescenţi au spus că n-au folosit nici un mijloc de contracepţie în timpul primelor relaţii sexuale. În Georgia şi Macedonia, o treime din cei intervievaţi au declarat că pilulele contraceptive protejează şi împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală…
Între viaţă şi moarte
În Republica Centrafricană, nivelul mortalităţii materne este de 1.100 la 100.000 de naşteri, printre cele mai mari din lume. Deloc surprinzător, dacă se ia în considerare faptul că într-un district există o singură moaşă la 55.000 de persoane. Mai mult de o decadă de insecuritate a dus la neglijenţa cronică a sistemului de sănătate. Personalul nu a fost plătit cu lunile. Centrele medicale sunt în dezagregare. Este criză de medicamente. Oamenii trebuie să plătească pentru îngrijire, iar femeile merg adesea kilometri întregi pentru a primi îngrijirile de care au nevoie. Cum preţurile la mâncare cresc în întreaga lume, mulţi trebuie să decidă dacă aleg să îşi hrănească familia sau plătesc să meargă la o moaşă. Este adesea o alegere între viaţă şi moarte.
