Raportul Comisiei Europene, ce va fi publicat pe 23 iulie, laudă activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Ministerului Public, dar critică parlamentul pentru blocarea dosarelor de mare corupţie.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Ministerul Public sunt „campionii luptei anticorupţie“, potrivit proiectului de raport elaborat de Comisia Europeană (CE), în timp ce parlamentul este criticat pentru că a blocat investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt instrumentate de procurori şi pentru că a fost la un pas de a vota amendamentele la Codul de procedură penală, criticate şi în raportul din luna februarie. Dacă aceste amendamente ar fi intrat în vigoare, raportul ar fi fost „mult, mult, mult mai negativ“, informează NewsIn, citând mai multe surse europene.
Raportul reţine, de asemenea, faptul că dacă aceste amendamente nu au fost votate nu înseamnă automat că s-a renunţat la ele, acestea aflându-se în continuare în dezbaterea parlamentului.
La fel ca în februarie, Comisia Europeană nu constată destule progrese la nici unul dintre cele patru obiective de referinţă pe care România trebuia să le îndeplinească în reforma justiţiei şi în lupta anticorupţie. Mecanismul de cooperare şi verificare în cadrul căruia sunt elaborate aceste rapoarte bianuale va fi menţinut cel puţin un an, au spus sursele citate.
Corupţie generalizată în sănătate şi învăţământ
Criticat este şi Consiliul Superior al Magistraturii, care, potrivit primului obiectiv de referinţă, trebuie să asigure „eficienţa şi transparenţa“ sistemului judiciar, inclusiv prin organizarea transparentă de concursuri de ocupare a posturilor de conducere, în prezent, existând o anchetă DNA în ceea ce priveşte unul din acele concursuri. În ceea ce priveşte practica recrutării rapide a magistraţilor pe căi excepţionale, raportul pune sub semnul întrebării profesionalismul acestora, pentru că au fost examinaţi superficial sau chiar deloc.
Similar cu raportul din iunie 2007, Comisia Europeană critică şi acum înclinaţia judecătorilor de a da pedepse minime şi cu suspendare în cazurile de corupţie, semn că nu înţeleg rolul lor în lupta anticorupţie şi necesitatea ca aceste pedepse să fie descurajante.
În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate (ANI), a cărei înfiinţare şi funcţionare constituie obiectiv de referinţă pentru forul european, deşi se apreciază faptul că instituţia funcţionează, Comisia Europeană nu consideră că se poate încă renunţa la acest obiectiv, deoarece mai trebuie urmărit ce se întâmplă când cazurile iniţiate de inspectorii ANI vor ajunge în instanţe.
La ultimul obiectiv de referinţă – combaterea corupţiei la nivelul administraţiei locale şi în teritoriu – CE menţionează strategia elaborată de guvern în luna iunie, dar şi faptul că există semnale privind corupţia generalizată în diferite sectoare ale societăţii, cum ar fi sănătatea şi învăţământul.
Chiar dacă nu se constată progrese la nici unul dintre cele patru obiective de referinţă, România a început măcar unele proiecte, cum ar fi ANI sau dosarele instrumentate de procurorii DNA în cazuri de corupţie la nivel înalt, în timp ce Bulgaria stă mult mai prost, neavând aceste iniţiative, au mai spus sursele citate.
Bulgaria stă şi mai prost
În cazul Bulgariei, situaţia este mult mai gravă din cauza penetrării reţelelor de crimă
organizată la cele mai înalte niveluri politice şi a cazurilor numeroase de fraudare a fondurilor europene. Pe lângă raportul obişnuit, în cazul Bulgariei va exista şi un document separat privind gestionarea fondurilor europene, unde se vor face „legături încrucişate“ între fonduri şi lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate.
Oficialii de la Bruxelles remarcă, de asemenea, diferenţa de comportament al autorităţilor de la Bucureşti şi Sofia, plângându-se că au fost „acoperiţi“ de documente dinspre partea bulgară, după ce aceasta a contestat în februarie raportul interimar al CE. Cu toate că diferenţa dintre Bulgaria şi România este evidentă, nu trebuie ca autorităţile de la Bucureşti să considere că nu mai trebuie să facă nimic doar pentru că vecinii de la sud stau mai prost, instrumentul blocării fondurilor europene putând fi luat în considerare la un moment dat şi în cazul României, avertizează sursele citate.
Autorităţile de la Bucureşti mai pot aduce modificări la raport, dar numai în ceea ce priveşte informaţiile tehnice, nu şi evaluările făcute de Comisia Europeană.
Raport
Potrivit purtătorului de cuvânt al CE, Mark Gray, raportul va fi prezentat vineri şefilor de cabinet ai comisarilor. Colegiul Comisarilor va vota pe 23 iulie forma sa finală, care va fi prezentată de şeful purtătorilor de cuvânt ai Comisiei Europene, Johannes Laitenberger.
