O clasificare realizată de specialiştii în protecţia muncii arată că slujbele din domeniul construcţiilor prezintă cele mai mari pericole. La polul opus, cele mai mici riscuri le implică munca la birou.
Există o multitudine de meserii şi de domenii de activitate în Dolj, unde munca de zi cu zi a angajaţilor este o adevărată aventură. Multe persoane sunt expuse zilnic unor pericole fie din cauza companiilor la care îşi desfăşoară activitatea, care nu le asigură condiţii sigure, fie prin natura activităţii. Sunt situaţii în care chiar angajatul greşeşte şi nu se protejează ca la carte, astfel că riscă enorm.
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj a efectuat o clasificare a meseriilor şi a ramurilor de activitate unde munca în sine este un pericol atât din punct de vedere al riscului de accidente, cât şi prin prisma condiţiilor în care oamenii îşi desfăşoară activitatea. Clasamentul întocmit de ITM a fost confirmat şi de o firmă privată, specializată în servicii de securitate în muncă prestate companiilor private din judeţ. Nu vorbim despre beneficii, despre cum sunt plătiţi aceşti oameni, ci analizăm problema strict din punct de vedere al riscurilor la care sunt expuşi.
Construcţiile, pericol public?
În categoria riscurilor de accidente, specialiştii intervievaţi au situat construcţiile pe primul loc în judeţ. În practică, accidentele cel mai des întâlnite în construcţii sunt legate de căderea de la înălţime din cauza schelelor şi a platformelor nesigure pe care sunt nevoiţi să-şi petreacă muncitorii multe ore pe zi. „Se întâmplă aceste lucruri pentru că muncitorii lucrează în condiţii de insecuritate: schelele nu au balustrade şi borduri de protecţie. Sunt improvizate şi neancorate corespunzător. Oamenii pot să cadă şi la accesul pe schelă. Riscul este mare şi pentru cei care nu poartă echipamentele individuale de protecţie, printre care casca şi centura“, a spus Barbu Bălteanu, consilier de prevenire a accidentelor de muncă, angajat la o firmă privată din Craiova. „În domeniul construcţiilor, peste tot sunt pericole. Şi la montarea de termopane, la închiderea de balcoane. La demolările de construcţii mai vechi. Cele mai multe accidente sunt în construcţii de tot felul“, a precizat Silviu Poenaru, şef Serviciu Securitate şi Sănătate în Muncă în cadrul ITM Dolj. Pe locul doi în clasamentul riscurilor de accidente sunt transporturile. „Din cauza oboselii la volan, a traseelor lungi, a traficului de pe străzi, a vehiculelor care nu prea corespund din punct de vedere tehnic, a transporturilor de o anumită natură care pot fi periculoase, transporturile prezintă un grad ridicat de risc de accidente“, a menţionat Poenaru. Pe locul trei se găseşte agricultura, mai ales în perioada de recoltare, când se produc cele mai multe accidente la utilajele folosite. Locul patru revine fabricilor de mobilă şi industriei de prelucrare a lemnului. Aici, spun specialiştii în securitate în muncă, utilizarea lacurilor pentru mobilă poate produce gaze inflamabile. De asemenea, persoanele care lucrează la prelucrarea lemnului sunt expuse accidentelor din cauza maşinăriilor utilizate sau a pulberilor de praf şi de rumeguş care rezultă din procesul tehnologic. ITM Dolj consideră că service-urile auto ocupă un loc cinci în clasament, atât pentru că lucrătorii îşi prind foarte des mâinile sau degetele între „fiare“, cât şi din cauza toxicităţii cauzate la vopsitorii.
Condiţii dure de muncă
ITM Dolj susţine că, la capitolul meserii riscante, din punct de vedere al mediului de lucru (respectiv cei care lucrează „în condiţii deosebite“, cum spun specialiştii din ITM şi de la firmele de securitate în muncă), pe primul loc s-ar situa panificaţia, unde oamenii muncesc în căldură excesivă. În jurul cuptoarelor de pâine sau de produse de patiserie pot fi temperaturi extreme. Pe locul doi, confecţiile textile – muncitorii lucrează în condiţii apropiate de cele din panificaţie. Pe trei se situează industria chimică şi masele plastice, unde specialiştii spun că aerul poate fi aproape irespirabil, de la caz la caz. Locul patru este deţinut de domeniul asistenţei medicale. „Asistenţii medicali din mai multe spitale pot fi oricând în pericol de contaminare cu agenţi biologici. La fel şi blocurile alimentare din spitale“, a spus Poenaru. Pe locul al cincilea se află lucrătorii din industria extracţiei petrolului şi gazelor naturale.
Riscuri medii
La riscuri sunt expuse şi persoanele care activează în următoarele cinci domenii, catalogate de specialişti drept meserii „cu risc mediu“. Pe primul loc, în funcţie de gravitate, se regăsesc alpiniştii utilitari, nevoiţi să lucreze la înălţime. Pe locul doi sunt poliţiştii, urmaţi de jurnalişti. Urmează medicii, pe locul patru, iar pe cinci, la egalitate, judecătorii, procurorii şi avocaţii.
Cei mai protejaţi angajaţi
La polul opus, angajaţii care nu sunt supuşi nici riscurilor de accidente, nici nu lucrează în medii toxice se regăsesc, în special, în servicii. Pe locul întâi sunt cei care au „muncă de birou“, cum le spun cei de la ITM Dolj: funcţionarii publici, cei bancari, cei din asigurări etc. Urmează comerţul, unde vânzătorii din Dolj sunt feriţi de pericole. Pe locul al treilea se situează învăţământul. Cadrele didactice sunt printre cele mai puţin expuse categorii de angajaţi la riscuri de accidente. Pe locul al patrulea se situează agenţii imobiliari şi cei de turism, iar pe ultima poziţie se regăsesc persoanele care practică activităţi de consulting.
Ce este de făcut
Actele normative în vigoare (Legea securităţii şi sănătăţii în muncă – Legea nr. 319/2006 şi HG nr. 1425/2006) obligă firmele să-şi evalueze riscurile şi să ia măsuri de prevenire. Fiind plin sezon de activităţi de construcţii, unde se întâmplă foarte multe accidente, specialiştii în domeniu sfătuiesc firmele de profil să urmeze câteva sfaturi utile. „În construcţii, gravitatea accidentelor este maximă, adică angajaţii pot muri sau rămâne invalizi pe viaţă. Firmele trebuie să angajeze muncitori calificaţi pentru meseriile de care au nevoie. Salariatul trebuie să aibă de la medicul de medicină a muncii avizul pe care să scrie că e apt pentru lucrul la înălţime“, a precizat consilierul de profil, Barbu Bălteanu. În zona firmelor de construcţii, lucrurile nu sunt aşa de simple. Personalul calificat din domeniu fie e la muncă în străinătate, fie trebuie plătit foarte bine.
