Dacă pe sectoristul de altădată îl cunoştea tot cetăţeanul, în ziua de azi, poliţistul de proximitate care i-a luat locul este fantomatic. Lucrează cu mesajele pe telefon sau cu cele din cutia poştală. Avem un „proximist“ la 17.500 de oameni, aşa că slabe şanse să fie prin apropiere.
Poliţistul de proximitate, un concept relativ nou, cu care jonglează Poliţia Română din 2005, are rolul de a face legătura între cetăţeanul care trebuie să se simtă în siguranţă şi inspectoratele locale de poliţie. „Proximistul“ este cel care, cel puţin teoretic, cunoaşte cel mai bine „strada“. Patrulează în zona care îi este repartizată, ţine evidenţele locaţiilor „fierbinţi“ din cartiere, ale societăţilor comerciale, ale persoanelor care prezintă interes pentru poliţie. La nevoie, îşi informează colegii despre starea de spirit a cetăţenilor, astfel încât, înainte să se producă vreun eveniment nedorit, departamentele competente din cadrul inspectoratului să ia măsurile corespunzătoare.
Dată fiind media de un scandal de stradă pe lună în Craiova începând cu 2007, e clar că mecanismul acesta „duduie“. Poliţiştii de proximitate sunt aceia care v-au oprit pe stradă şi v-au înmânat un pliant, un fluturaş sau o broşură cu sfaturi despre cum să vă apăraţi de hoţii de buzunare în autobuz, de pildă. Nu-i confundaţi cu poliţiştii de siguranţă publică, aceia care ar trebui să prindă respectivul hoţ de buzunare.
„Proximiştii“ nu au cazuri de care se ocupă, nu lucrează la dosare şi pot constata o infracţiune sau o contravenţie doar în situaţia unui flagrant. Confuzia se poate face cu uşurinţă, întrucât poliţiştii de proximitate nu poartă însemne specifice, care să îi diferenţieze de colegi. Sunt la fel. În Dolj, „proximiştii“ colaborează îndeaproape cu compartimentul de prevenire din cadrul Inspectoratului de Poliţie. Cum acest departament nu are cadre în „teren“, lucrătorii compartimentului prevenire adună informaţii şi decid măsurile ce se impun, fiind, deci, „creierul“, iar poliţiştii de proximitate sunt „tălpaşii“.
Un poliţist la 17.500 de cetăţeni
La nivelul Craiovei, există 20 de „proximişti“. La o populaţie de aproximativ 350.000 de persoane, rezultă că un poliţist de proximitate „ţine aproape“ de 17.500 de cetăţeni. Oamenii pot sesiza poliţia de proximitate sunând la numărul de telefon afişat la avizierul blocului ori la sediul asociaţiei de proprietari. În cazul în care poliţistul este prea ocupat să răspundă nu-i nici o problemă! Îi puteţi lăsa un mesaj, întrucât la telefon răspunde „robotul“. Altă modalitate de sesizare este să strecuraţi „reclamaţia“ într-una din cutiile poştate speciale, montate în aproximativ 40 de locaţii din Craiova. Fiţi convinşi că poliţistul va trece să îşi ridice „corespondenţa“!
Acţiuni concrete
Poliţiştii de proximitate din cadrul Secţiei 1 Craiova au desfăşurat, la sfârşitul săptămânii trecute, o activitate specifică de prevenire a faptelor antisociale în sezonul estival. S-au realizat pliante cu sfaturi destinate reprezentanţilor hotelurilor şi agenţiilor de turism. Broşurile au fost distribuite agenţiilor de turism ai căror angajaţi le vor înmâna cetăţenilor ce pleacă în concediu, se arată într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Dolj.
Altă acţiune a „proximiştilor“ s-a desfăşurat în parteneriat cu asistenţii sociali din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, pentru a identifica minorii care cerşesc în intersecţii, în zona bisericilor şi prin pieţele agroalimentare.
Cu prilejul acestei acţiuni, echipele mixte au izbutit să identifice doi copii care cerşeau prin magazine.
Potrivit comunicatului IPJ, acţiunile comune vor continua şi în perioada următoare, pentru găsirea unor soluţii alternative pentru minorii aflaţi în dificultate.
