Ieri s-au împlinit 18 ani de la primele alegeri organizate după înlăturarea dictaturii ceauşiste. Pe 20 mai 1990, în Duminica Orbului, majoritatea românilor i-au dat votul lui Ion Iliescu, în vreme ce protestatarii din Piaţa Universităţii cereau retragerea activiştilor PCR din politică.
La primele alegeri libere, după aproape 50 de ani, au participat peste 80 de partide politice, însă puterea era concentrată în mâinile membrilor Frontului Salvării Naţionale condus de Iliescu, formaţiune care a stat mai apoi la baza constituirii PDSR. Printre cele 80 de formaţiuni înregistrate la acea dată figurau „partidele istorice“ PNL şi PNŢCD, care dominaseră scena politică românească înainte de instaurarea comuniştilor la putere, dar şi PSDR. De altfel, doar FSN, PNL şi PNŢCD au promovat candidaţi la preşedinţie în primul scrutin postdecembrist: Ion Iliescu (FSN), contestat întrucât era perceput ca un activist al PCR şi continuator al aceluiaşi sistem, Ion Raţiu (PNŢCD) şi Radu Câmpeanu (PNL), ambii reîntorşi în ţară după o perioadă de exil.
La scrutinul din mai 1990 s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la vot din istoria alegerilor ce s-au desfăşurat până în prezent în cadrul celor patru cicluri electorale complete.
Iliescu a fost ales preşedinte pe 20 mai 1990, în Duminica Orbului (a şasea după Paşte), potrivit calendarului ortodox. 18 ani mai târziu, în 2008, Duminica Orbului cade pe 1 iunie, adică tot de alegeri, dată la care românii vor fi chemaţi la urne să îşi desemneze primarii şi consilierii.
