Şeful administraţiei judeţene, pesedistul Ion Prioteasa, este acuzat de pedelişti că şi-a tras casă în centrul Băniei prin acte false, în timp ce pe la urechile craiovenilor şuierau încă gloanţele Revoluţiei. Potrivit acestora, Prioteasa şi soţia sa au primit repartiţie într-o casă boierească din Bănie pe 25 decembrie 1989, când în România nu mai funcţiona nici o structură a vechiului aparat comunist.
Avocatul Cosmin Roşulescu, candidat pe listele PD-L la funcţia de consilier judeţean, l-a acuzat pe Prioteasa că „a furat casa altuia“, devenind chiriaş, prin acte emise de o autoritate desfiinţată, în locuinţa care a aparţinut deţinutului politic Nicu Iovipale. Potrivit documentelor prezentate, Ion şi Natalia Prioteasa au primit câte două camere în imobilul situat în strada Frunze din Craiova, actuală General Dragalina, în baza unor acte emise de Consiliul Popular al Municipiului Craiova pe 25 decembrie 1989, la trei zile după ce intrase în vigoare o decizie a Consiliului Frontului Salvării Naţionale, prin care erau dizolvate toate structurile de stat ale aparatului comunist. „Pe 25 decembrie 1989, chiar în ziua de Crăciun, atât Ion Prioteasa, cât şi soţia sa, Natalia, primesc repartiţii locative din partea acestei entităţi care era desfiinţată la acea dată. În Monitorul Oficial apărut pe 22 decembrie 1989, se specifică faptul că toate structurile se desfiinţează şi pe 25 decembrie apare un nou Monitor în care se solicită înfiinţarea unor noi structuri. Or, pe 25 decembrie, consiliul popular lucra pentru candidatul la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean. Veţi constata că aceste repartiţii nu sunt valabile pentru că nu poartă ştampila instituţiei pe nici unul dintre documente, doar semnături care însă nu ştim cui aparţin“, a spus Roşulescu.
Plângerile penale, soldate cu NUP din cauza prescrierii faptelor
Potrivit actelor, ulterior primirii repartiţiei, Ion şi Natalia Prioteasa au încheiat contracte de închiriere pe suprafeţe mult mai mari din imobil, ajungând să cumpere locuinţa în decembrie 1996, în baza Legii nr. 112/1995 de la Sectorul Servicii Publice, din cadrul consiliului judeţean. Chiar şi aşa, susţin pedeliştii, Prioteasa ocupă fără nici un fel de acte aproape 100 mp din casă, dat fiind faptul că, deşi contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate pe o suprafaţă de 172 mp, suprafaţa totală a casei este de aproape 270 mp, conform schiţelor. Roşulescu a mai spus ieri că faptele prezentate au făcut şi obiectul a două plângeri penale, în care s-a dispus însă neînceperea urmăririi pe motiv că toate cele sesizate s-au prescris, dar şi al unor acţiuni civile. „Sesizările au făcut şi obiectul unor procese civile, iar în prezent unii dintre moştenitorii lui Iovipale încearcă să-şi găsească dreptatea la CEDO“, a mai spus Roşulescu, care a adăugat că toate documentele şi faptele prezentate duc la concluzia că Prioteasa nu are moralitatea necesară pentru a candida la o funcţie atât de importantă precum cea de preşedinte al consiliului judeţean. „Vreau să arăt faptul că domnul Prioteasa a dat dovadă, la un moment dat, de fapte imorale şi inechitabile, dacă nu ilegale, prin care au fost batjocorite drepturile unui om şi aşa persecutat de-a lungul vieţii. Acelaşi domn Prioteasa vine acum şi spune că doreşte să coordoneze în continuare patrimoniul acestui judeţ“, a mai spus Roşulescu.
Prioteasa susţine că a fost „cumpărător de bună-credinţă“
Reacţia preşedintelui CJ, Ion Prioteasa, la afirmaţiile făcute de pedelişti a venit ieri imediat, şeful executivului doljean spunând că, în acest caz, a fost un „cumpărător de bună-credinţă“ al unei case pentru care a apărut mai târziu un litigiu. Preşedintele CJ a ţinut ieri să precizeze că a dat două apartamente în centrul Craiovei în schimbul unei case „insalubre“ din strada General Dragalina.
„Sunt nişte mizerii! În acest caz există o hotărâre rămasă definitivă a Curţii Supreme şi chiar una a Curţii Constituţionale, în care am avut câştig de cauză. Am avut două apartamente, unul la Mercur şi altul pe strada Kogălniceanu, pe care le-am oferit consiliului în schimbul acestei case. Casa a fost iniţial repartizată unui mecanic, însă acesta s-a speriat de cum arăta şi a renunţat. A fost nevoie de trei vidanje să o curăţ. În ultima şedinţă a consiliului a fost aprobat acest schimb. Nu este nimic ilegal. Am stat cu chirie până a fost dată Legea nr. 112, lege care i-a despăgubit pe moştenitorii direcţi ai lui Iovipale. Apoi, eu, în calitate de cumpărător de bună-credinţă, am cumpărat acea casă. La câţiva ani după aceea a mai apărut o persoană care a intrat în litigiu cu cei care fuseseră despăgubiţi, dar eu nu am nici o legătură cu acest lucru“, a spus Prioteasa, care nu a putut explica însă cum se face că repartiţiile primite pentru locuinţă au fost emise pe 25 decembrie 1989.
Repartiţiile, date de o instituţie inexistentă
Redactorii GdS au solicitat în acest caz şi părerea unui avocat independent, pentru a confirma sau infirma dacă, din punct de vedere legal, repartiţiile primite în decembrie 1989 de soţii Prioteasa sunt valabile. Avocatul Constantin Belu a declarat pentru GdS că, din momentul în care decizia CFSN a intrat în vigoare în 22 decembrie, toate structurile administrative aparţinând fostului regim au fost dizolvate şi, ca atare, Consiliul Popular al Municipiului Craiova nu mai exista în 25 decembrie 1989.
„În momentul publicării în Monitorul Oficial, decizia respectivă intră în vigoare imediat, dacă nu este prevăzut altfel. În acest caz, dacă aşa stau lucrurile, consiliul popular municipal era dizolvat la data la care a emis decizia“, a spus Constantin Belu.
