Gheorghe Anghelescu, de 49 de ani, este mândru că, de-a lungul anilor, a reuşit să salveze viaţa multor semeni aflaţi în nevoie.
Cu zece ani în urmă, gorjeanul a primit o diplomă de donator onorific, drept răsplată pentru cele peste 170 de donări de sânge.
„Am început să donez sânge în 1981. Mergeam de trei ori pe lună şi donam. Nu o făceam pentru bani, ci pentru ca să salvez viaţa cuiva. M-am oprit în 1995, când m-am îmbolnăvit de hepatita C“, a afirmat Gheorghe Anghelescu.
Bărbatul susţine că sângele său a ajuns şi în spitale din Europa, iar la Revoluţie l-au chemat medicii să doneze: „Am grupa de sânge A2, am donat peste 65 de litri de sânge şi am primit şi o diplomă pentru acest lucru. Pe 23 decembrie 1989 m-au sunat să merg să donez“, a povestit Gheorghe Anghelescu. Anii nu au trecut fără a lăsa urme adânci pe chipul donatorului. Acum, la bătrâneţe, este nevoit să aibă grijă de o verişoară de 37 de ani, bolnavă de epilepsie.
„Este greu, căci acum, după ce am ajutat oameni, abia îmi ajung banii să-mi iau mâncare, iar de medicamente, ce să mai vorbim! Am o pensie de bătaie de joc, după ce am lucrat 19 ani la fabrica de sticlă“, a spus Barbu Anghelescu.
