16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljPărinte adoptiv, în şapte paşi

Părinte adoptiv, în şapte paşi

Evaluare, întâlnire, atestat, potrivire teoretică, potrivire practică, încredinţare şi monitorizare sunt etapele procesului de adopţie, toate subsumate principiului „familie pentru un copil, nu copil pentru familie“. Cu alte cuvinte, dacă vreţi să deveniţi părinte, fiţi conştient că drepturile celui mic sunt prioritare nevoilor şi dorinţelor dumneavoastră.

Procesul adopţiei începe şi, cumva, se încheie la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, dacă sunteţi din acest judeţ. Procedura adopţiei naţionale include şapte paşi, conform legislaţiei în vigoare, în special a Legii nr. 273/2004. Primele informaţii – şi cele mai bine documentate – le veţi obţine la Serviciul Adopţii din b-dul Nicolae Titulescu nr. 22, unde orice asistent social vă va spune că majoritatea copiilor ce aşteaptă să fie adoptaţi au nevoi emoţionale şi fizice speciale şi vor părinţi ce îşi pot asuma obligaţia de a-i sprijini atât la bine, cât şi la rău.

Primul pas. Procesul adopţiei trebuie să se concentreze, în primul rând, asupra nevoilor celui mic. Aşadar, dacă nu suferiţi de boli psihice sau handicap mental, dacă nu aveţi antecedente penale şi îndepliniţi garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare dezvoltării depline şi armonioase a personalităţii acestuia, aveţi şanse să deveniţi părinte adoptiv.

 

Un dosar preliminar

 

Orice persoană sau familie care are domiciliul legal pe teritoriul României şi care doreşte să adopte un copil trebuie să depună la DGASPC o cerere-tip (care se va completa la sediul instituţiei) şi un dosar cu şină care să cuprindă: copie xerox BI/CI solicitanţi, copie legalizată după certificatele de naştere şi de căsătorie ale solicitanţilor, copie legalizată a titlului de proprietate sau alt titlu care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei, certificate de cazier ale solicitanţilor şi ale celorlalte persoane (majore) care locuiesc împreună cu aceştia, certificate medicale ale solicitanţilor şi persoanelor care locuiesc împreună cu familia, adeverinţa de venit, caracterizarea solicitanţilor de la locul de muncă (minimum două pentru fiecare), declaraţie notarială pe propria răspundere că nu au fost decăzuţi din drepturile părinteşti. „Documentele acestea constituie punctul de plecare pentru evaluarea ulterioară a familiei“, a precizat Valentin Stamin, inspector superior în cadrul Serviciului adopţii. Este cel de-al doilea pas.

 

Miza evaluării: atestatul de părinte

 

După depunerea cererii şi a dosarului, urmează cel de-al treilea pas – procesul de evaluare propriu-zisă: socială, psihologică şi pregătirea în vederea asumării, în cunoştinţă de cauză, a rolului de părinte. „Acum au loc întâlniri cu familia la sediul Direcţiei sau la domiciliu. În urma evaluării, care durează circa 60 de zile, asistentul social va întocmi un raport şi va face o propunere cu privire la soluţionarea cererii. Directorul decide astfel eliberarea atestatului conform căruia familia este aptă să adopte un copil, fiind inclusă în evidenţa DGASPC, precum şi în lista centralizată la nivel naţional de Oficiul Român pentru Adopţii. Din acest moment, aceasta este pe lista de aşteptare. Trebuie reţinut că nu orice familie cu atestat va adopta, pentru că nu se caută un copil pentru familia atestată, ci se încearcă potrivirea cu un copil doar dacă specialiştii consideră că respectivele persoane ar putea răspunde nevoilor celui mic“, a adăugat inspectorul Direcţiei.

 

Răbdare şi voinţă

 

Acum începe perioada cea mai apăsătoare, cea de aşteptare, care poate dura de la o lună la doi ani, în funcţie de „pretenţiile“ persoanelor sau ale familiilor care vor să adopte. Unele ţin cont de etnie, vârstă, sex, vor informaţii despre părinţi, aspecte care tărăgănează procesul. „Şansele ca persoanele să devină părinţi mai repede cresc dacă nu au pretenţii. Acum, în lista de aşteptare sunt puţin peste 40 de familii. Trebuie să aibă răbdare. Şi sarcina durează nouă luni…“, a declarat Marinela Zană, şefa Serviciului adopţii. Compatibilitatea dintre copil şi persoană sau familie este esenţială în acest punct. „Potrivirea“, supravegheată de o echipă de profesionişti – asistent social şi psiholog -, cuprinde două etape: potrivire teoretică (analiza şi luarea în considerare a tuturor informaţiilor referitoare la copil, la familia lui biologică şi persoana/familia adoptatoare) şi potrivire practică (întâlniri, minimum trei, între copil şi familie, în vederea dezvoltării treptate a relaţiilor dintre aceştia). „Vizitele de relaţionare se fac în ritmul copilului. Primele două întâlniri au loc în mediul său de viaţă, cea de-a treia într-un spaţiu neutru, celelalte în mediul de viaţă al persoanei/ familiei adoptatoare“, a adăugat şefa Serviciului. Penultimul pas se încheie în instanţă, cea care trebuie să încredinţeze copilul în vederea adopţiei, pentru o perioadă de 90 de zile, prin sentinţă, la propunerea profesioniştilor DGASPC. Dacă relaţia dintre copil şi persoană/familia adoptatoare evoluează, instanţa de judecată încuviinţează adopţia.

Ultimul pas. Copilul rămâne în noua familie, monitorizată însă pentru încă doi ani.

Punctul de plecare

Sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, Serviciul adopţii, se află pe b-dul Nicolae Titulescu nr. 22, telefon 0251/432.234. Informaţii legate de adopţie pot fi găsite şi pe site-ul Oficiului Român pentru Adopţii. Cei interesaţi pot citi: Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei; HG nr. 1435/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS