Fermele piscicole şi de acvacultură din judeţul Mehedinţi, puternic afectate de inundaţiile din 2006, se confruntă cu probleme serioase în ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurilor.
Fostul director al filialei Mehedinţi a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, entitate economică desfiinţată în acest an, Dorel Stăicuţ, actualul şef al fermei piscicole Gârla Mare, a spus că această situaţie critică a apărut în urma transferului celor 700 de hectare de amenajări şi luciuri de apă la Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Încă o cauză ar mai fi, spune Dorel Stăicuţ, politica greşită a ADS de a le concesiona.
„Din cauza revărsării Dunării, multe diguri au fost avariate, iar 60% din peşte a scăpat în fluviu. Se impun lucrări urgenţe de reconstrucţie a acestora, dar lipsa banilor nu va permite nici un fel de investiţie“, a menţionat şeful fermei, Dorel Stăicuţ.
Cele cinci ferme piscicole din Mehedinţi – Gârla Mare, Gruia, Rotunda, Salcia şi Braţ Gogoşu – aveau posibilitatea să atragă sume importante din fondul Programului Operaţional de Pescuit, de 500 de milioane de euro, pus la dispoziţia României de Uniunea Europeană, dar, din cauza dizolvării structurilor lor de administraţie, acest lucru este imposibil.
„Singura şansă a piscicultorilor din Mehedinţi de a supravieţui economic este reabilitarea incintelor distruse de viituri.
Cum nu există bani, este slabă speranţa ca speciile de peşte rentabile, – crapul românesc şi ciprinidele asiatice, – sau cele pe cale de dispariţie, – linul şi Poliodon Spatula, – să mai poată fi reproduse industrial în aceste ferme din lunca Dunării“, a mai spus Stăicuţ.
