14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljSă vă fie ruşine!

Să vă fie ruşine!

Nenorocirea a mii de oameni care au rămas fără un acoperiş în urma inundaţiilor din sudul Doljului, de acum doi ani, e transformată în subiect de campanie electorală. Pesediştii şi-au adus aminte taman înainte de alegeri că revărsarea Dunării a fost, de fapt, aranjată din pix de fostul prefect Nicolae Giugea.

 

La doi ani de la tragedia care a lovit sudul judeţului Dolj, inundaţiile au revenit în actualitate, ca temă de campanie. Au început pesediştii, cu acuzaţii grave la adresa fostului prefect Nicolae Giugea, acum membru PD-L. În urmă cu câteva zile, deputata PSD Lia Olguţa Vasilescu a declarat, într-o conferinţă de presă, că Giugea se face vinovat de inundarea controlată a comunei Rast printr-un „ordin criminal“ pe care l-ar fi dat fără acordul ministerelor de resort şi cu nerespectarea Legii nr. 107/1996. Vasilescu susţine că ordinul cu pricina, datat 13 aprilie 2006, se referă la efectuarea unei breşe într-un dig care apăra Rastul de Dunăre. „Se dispun măsuri tehnice constând în crearea unei breşe la km 11,5 al digului aferent polderului «Dunăreni» în vederea evitării unor situaţii periculoase privind persoane şi bunuri“, se arată în Ordinul 128. Evident, fără nici un fel de legătură cu acest subiect, trebuie precizat faptul că exact în zona polderului menţionat mai sus sunt situate terenurile SC PISCICOLA DUNĂRENI, societate aparţinând preşedintei femeilor pesediste din Dolj, Maria Schutz.

Giugea îi recomandă lui Prioteasa tratament pentru memorie

La câteva zile după ce pesedista Vasilescu a aruncat subiectul în presă, a venit şi reacţia fostului prefect Nicolae Giugea, care afirmă că breşa menţionată în ordin nu are nici o legătură cu cea care a provocat revărsarea Dunării şi că, oricum, măsurile dispuse prin document nu au fost niciodată duse la îndeplinire. Mai mult, Giugea susţine că la luarea deciziei a participat şi un pesedist de frunte, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, în calitate de vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care nu a avut nimic de obiectat la momentul respectiv. „Pe doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu o voi da în judecată în primul rând pentru că nu mă reprezintă ca parlamentar, pentru că nu ştie geografia judeţului, şi în al doilea rând pentru afirmaţiile ei. Iar domnului preşedinte Ion Prioteasa, care trece printr-o acută amnezie, îi recomand să ia ginko biloba pentru a se trata. El a fost prezent pe 12 aprilie 2006 la şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, când s-a decis crearea breşei, şi după şedinţă a venit cu Lili Schutz la mine în cabinet, să mă întrebe care sunt efectele economice asupra activităţii PISCICOLA. Nu a fost interesat ce se întâmplă cu populaţia!“, a spus ieri Giugea. Acesta a adăugat că digurile de la PISCICOLA au fost refăcute de ANIF cu 11,8 milioane de lei, primite „cu dedicaţie“ de la ministerul de resort.

Prioteasa spune că nu a fost implicat şi nu comentează

Deşi a fost direct implicat la vremea respectivă în chestiunea inundaţiilor, preşedintele CJ, Ion Prioteasa, nu ştie, nu vede, nu aude. După ce luni declarase că „digul de la Rast a fost spart la ordin“, Prioteasa a precizat ieri că preferă să stea departe de acest subiect, că nu-şi aminteşte să fi participat la vreo şedinţă a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă în care s-au luat decizii de efectuare a unor breşe şi că nu comentează afirmaţiile făcute de Giugea. „Eu nu-mi amintesc să fi fost acolo. Nu-i comentez afirmaţiile şi prefer să mă ţin departe de acest subiect“, a spus ieri Prioteasa.

Deputata Vasilescu spune că răstenii au auzit o explozie

În timp ce şeful său de partid stă pitit în spatele unui mare „nu ştiu, nu cunosc“, deputata Lia Olguţa Vasilescu a declarat ieri că îşi menţine acuzaţiile referitoare la Giugea. Redăm mai jos cele dictate de Vasilescu. „Sunt în posesia dosarului complet cu toate ordinele care s-au dat în perioada respectivă pentru breşarea digurilor şi toată corespondenţa prefecturii cu autorităţile de la Bucureşti. Îl invit pe domnul Giugea, în calitate de fost prefect şi de individ care, din punctul meu de vedere, a inundat voit Rastul, să discutăm pe acest dosar în faţa întregii prese. Îmi menţin declaraţiile făcute şi cer organelor abilitate să cerceteze conţinutul acestui dosar“. Precizăm însă faptul că, la întrebarea de bun-simţ „Pe ce vă bazaţi atunci când îl acuzaţi pe Giugea de inundarea Rastului?“, deputata a răspuns: „Oamenii din Rast spun că, în noaptea de 13, au auzit o explozie puternică. Întrebaţi-i pe ei“.

La rândul lor, reprezentanţii PISCICOLA au remis presei un comunicat semnat de administratorul Ion Dascălu, în care precizează că: „Nicolae Giugea, personal (care acum minte ca ordinul nu a fost pus în aplicare), a săpat cu târnăcopul şi cazmaua, pe coronamentul digului, în faţa sătenilor, pentru a le da acestora un exemplu“.

Să ne amintim dezastrul

Avem şi noi, redactorii cotidianului GdS, câteva precizări de făcut pentru cei care cred că îşi pot bate joc de munca zecilor de jurnalişti care au alergat, acum doi ani, pe diguri de dimineaţă până seara, şi că le pot insulta inteligenţa făcându-i să creadă că Rastul ar fi fost inundat prin spargerea unui dig de la Dunăreni. Nu vom discuta aici oportunitatea ordinului emis de prefect, întrucât documentul nu a afectat niciodată cetăţenii comunei Rast. Vom face însă un rezumat a ce s-a întâmplat cu adevărat în sudul judeţului în urmă cu doi ani.

Pe 14 aprilie, Dunărea a spart digul de apărare din sudul judeţului, pe o porţiune de 50 de metri, în dreptul localităţii Catane. Apa a năvălit prin breşă, inundând în prima fază doar terenuri agricole. Treptat, apa a ajuns la marginea localităţii Rast, iar în Săptămâna Mare, sătenii din Rast şi Negoi au fost nevoiţi să-şi lase pradă apelor agoniseala de-o viaţă. Digul de la PISCICOLA a fost spart la o săptămână după ce Rastul fusese inundat şi după ce 8.000 de oameni îşi părăsiseră locuinţele. Inundaţiile au lăsat mii de oameni din Rast fără case, iar guvernul a decis strămutarea localităţii şi construirea unui sat nou. Peste 800 de case au fost ridicate cu bani de la guvern în Rastu Nou, localitate situată la şase kilometri de vatra satului inundat.

NOI NU VOM UITA NICIODATĂ!

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

12 COMENTARII