Parlamentul a adoptat, în ianuarie 2007, Legea organică nr. 16, privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez. La nici şase luni de la aprobare, a fost votată altă lege, nr. 217, care o contrazice pe prima, în aşa fel încât reforma din domeniul cadastral devine pală de vânt.
Legea nr. 16/2007 a apărut pentru a face ordine într-o zonă în care, de multe ori, lucrările de cadastru executate neprofesionist au generat zeci de mii de litigii, aflate pe rolul instanţelor. Practic, odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ, geodezia a devenit o profesie liberală, ca şi notariatul sau avocatura. Conform acestei legi, cei care pot aviza lucrările sunt doar absolvenţii de studii superioare de specialitate. Ca urmare a aplicării acestei legi, 3.000 de persoane nu mai pot fi autorizate pentru că nu au studiile necesare. După 2001, a fost o campanie de autorizări pe bandă rulantă, motivul fiind graba în eliberarea titlurilor de proprietate. Această lege reglementa şi apariţia Ordinului Geodezilor din România (OGR), căruia îi revenea sarcina să cureţe şi să liberalizeze meseria de geodez, de care se leagă corectitudinea şi exactitatea lucrărilor cadastrale pentru terenurile din intravilan şi extravilan. Bucuria celor din OGR nu a durat foarte mult, pentru că, la nici şase luni de la aprobarea Legii nr. 16, acelaşi parlament a venit şi a votat altă lege, nr. 217, care, evident, o contrazice pe prima „pe ici, pe colo, în părţile esenţiale“.
Nimic clar
Apariţia Legii nr. 217 a bulversat geodezii cu studii superioare, care se vedeau stăpânii tuturor lucrărilor cadastrale, reintroducându-i pe piaţă pe vechii cadastraşi, care aveau studii medii sau postliceale, cu o vechime de doi ani în domeniu. Mai mult, această lege stabileşte onorarii cuprinse între doi şi zece la sută din valoarea de circulaţie a terenului asupra căruia se exercită lucrarea de cadastru, lucru care iar nemulţumeşte, deoarece vechea Lege nr. 16 lăsa la latitudinea partenerilor de afacere stabilirea onorariului. Eliminând minimum şi maximum din onorariu, legiuitorul lăsa la latitudinea partenerilor stabilirea acestuia. Data până la care cadastraşii, indiferent de studii, puteau lucra cot la cot, a fost 20 martie 2008. După această dată mai puteau lucra pe piaţă doar geodezii autorizaţi de OGR.
În judeţul Dolj, funcţionau 150 de persoane autorizate de ANCPI să execute lucrări cadastrale. În prezent, mai sunt doar 17 persoane autorizate de OGR, care trebuie să răspundă la acelaşi număr de solicitări ca şi când ar fi 150. „Este o perioadă mai tulbure acum, pentru că există două legi – nr. 16/2007 şi nr. 217/2007 – care reglementează aceleaşi lucruri, fără să se anuleze una pe alta. În Dolj sunt autoritzate 17 persoane de către Ordin, iar alte dosare sunt în curs de autorizare. Nu ştim prea multe lucruri nici despre mărimea onorariilor, nici despre alte amănunte, dar ANCPI, pe site-ul său, are un punct de vedere faţă de situaţia creată. Conform acestuia, toate persoanele autorizate anterior de ANCPI pot realiza şi verifica lucrări de specialitate în cadastru, geodezie şi cartografiere şi după data de 20 martie 2007. În Legea nr. 16 se făcea referire clară la faptul că funcţionarii publici din instituţii, care au firme de specialitate, nu mai pot verifica lucrările de specialitate. Ei ar fi trebuit să opteze ori pentru meseria liberală, ori pentru serviciul din instituţia statului. Acum, nici noi nu mai ştim cum este“, a spus Maria Băsescu, directoarea Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
