Vicepreşedintele executiv al PRM, Lucian Bolcaş, a anunţat ieri că partidul său a depus la Curtea Constituţională o sesizare privind Legea votului uninominal. Sesizarea a fost semnată de 26 de senatori PRM şi PC, dar şi de un senator independent, în persoana lui Dan Claudiu Tănăsescu.
Sesizare privind legea în ansamblu
PRM şi PC solicită Curţii Constituţionale să analizeze constituţionalitatea Legii uninominalului în ansamblul ei şi aduc critici privind pragul electoral, delimitarea colegiilor prin hotărâre de guvern, condiţionarea înscrierii candidaţilor de depunerea unei sume de bani şi alegerea preşedinţilor de consilii judeţene.
Potrivit sesizării, PRM susţine că depunerea a cinci salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat în contul Autorităţii Electorale Permanente violează articolul 4 din Constituţie, întrucât condiţionează exercitarea dreptului de a fi ales, pe criterii de avere.
Sesizarea aminteşte şi pragul electoral alternativ, care nu mai este procentual, ci se raportează la obţinerea a şase colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi trei pentru Senat, prevedere care ar încălca norma constituţională privind caracterul egal al votului. Potrivit sesizării, articolul introduce un element de incertitudine şi operează cu o noţiune străină sistemului preconizat, şi anume „situarea pe primul loc“. Documentul precizează că atribuirea mandatului în condiţiile în care un candidat a obţinut majoritatea într-o circumscripţie electorală este condiţionată de îndeplinirea de către competitorul care l-a propus a pragului electoral alternativ, ceea ce încalcă voinţa direct exprimată a electoratului.
Mărul discordiei – uninominalul la consiliile judeţene
În documentul înaintat judecătorilor Curţii se mai arată că „delimitarea colegiilor uninominale prin hotărâre de guvern încalcă prevederile Constituţiei, care spune că sistemul electoral poate fi reglementat doar prin lege“, şi că, „prin alegerea prin vot uninominal a preşedintelui consiliului judeţean, acesta capătă un caracter instituţional propriu, nemaifiind membru al consiliului judeţean, instituţia ca atare nefiind prevăzută în Constituţie“. Semnatarii mai arată că o serie de prevederi privind drepturile electorale acordate minorităţilor sunt discriminatorii faţă de cetăţenii români.
