Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la începutul întâlnirii de la Cotroceni pe tema Planului pentru Educaţie, că, dacă nu se va ajunge la o înţelegere privind reforma învăţământului, România va fi sacrificată. „Conştient sau inconştient, în cazul în care nu modernizăm sistemul de educaţie, sacrificăm România şi o parte din dumneavoastră sunt convins că înţeleg acest lucru“, a explicat şeful statului.
Traian Băsescu le-a spus celor prezenţi că îşi propune ca discuţia să vizeze clarificarea aspectelor care mai pot fi clarificate din conţinutul pactului pentru educaţie. El a explicat, de asemenea, că în invitaţia trimisă acestora i-a rugat să facă observaţii asupra pactului pentru educaţie, menţionând că lasă documentul deschis pentru semnare de către partide, sindicate şi asociaţii ale elevilor şi profesorilor. Şeful statului a menţionat că întâlnirea de la Cotroceni este ultima legată de problemele sistemului de învăţământ până se ajunge la o înţelegere politică pe această temă.
„Sistemul de educaţie va fi finanţat constant“
Pactul liberal pentru educaţie cuprinde şapte obiective, printre care modernizarea sistemului de educaţie în perioada 2008 – 2012, asigurarea pentru următorii patru ani a unui minim de 6% din PIB, descentralizarea sistemului de învăţământ, toate regăsindu-se în noul pachet de legi ale educaţiei. Primul obiectiv vizează modernizarea sistemului de educaţie în perioada 2008 – 2012. PNL se angajează să modernizeze sistemul de educaţie pentru a da coerenţă parcursurilor şi opţiunilor individuale, pe baza unei curricule orientate şi construite pe asigurarea competenţelor-cheie, dar unitară, pentru a asigura egalitatea de şanse într-un sistem naţional.
De asemenea, în perioada 2008 – 2012, liberalii asumă un minimum de 6% din PIB pentru educaţie, pentru a asigura sistemului de învăţământ o bază solidă de funcţionare. „Garantăm că sistemul de educaţie va fi finanţat constant, în funcţie de obiective clare, care au, în conformitate cu nevoile şi aspiraţiile lor, în baza unui cadru legal care să pună elevul, respectiv studentul, în centrul sistemului de educaţie“, se precizează în al doilea punct al pactului.
Alt punct din pactul naţional pentru educaţie propus de liberali vizează asigurarea condiţiilor pentru funcţionarea învăţământului obligatoriu, format din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, ceea ce înseamnă o educaţie garantată şi gratuită de 13 ani, garantarea gratuităţii şi accesibilităţii şi pentru învăţământul liceal.
De asemenea, alt punct vizează descentralizarea sistemului de învăţământ. „Adaptarea principiului finanţarea urmează elevul în învăţământul preuniversitar, aplicat printr-un sistem coerent şi transparent de indicatori de referinţă şi de corecţie, va asigura un sistem de educaţie bine fundamentat financiar şi stabil.(…) În învăţământul superior se impune accentuarea componentei sociale, prin introducerea sistemului de credite pentru studenţi, inclusiv pentru cei din universităţile private, şi accentuarea finanţării de excelenţă a universităţilor, iar punerea în practică a acestor noi mecanisme să se facă pe baza unor metodologii dezvoltate de specialişti, şi nu de politicieni“, se mai arată în document. Liberalii se mai angajează să investească suplimentar în zonele dezavantajate şi să sprijine elevii proveniţi din medii defavorizate.
Partidele au fost de acord cu propunerea naţional-liberalilor
La finalul şedinţei, toate formaţiunile politice participante la discuţie au convenit că Pactul pentru educaţie va fi aprobat şi semnat. La întâlnire au participat: Vasile Dâncu, Ecaterina Andronescu şi Ana Birchall de la PSD, Emil Boc, Vasile Blaga şi Gheorghe Flutur de la PDL, Cristian Adomniţei şi Puiu Haşotti de la PNL, Gavrilă Vasilescu şi Irinel Popescu de la PC şi Marko Bela de la UDMR. Grupul minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a fost reprezentat de o delegaţie condusă de Varujan Pambuccian. PRM a refuzat invitaţia şefului statului de a participa la aceste consultări.
