Senatorii le cer candidaţilor la primării să aibă diplomă de bacalaureat sau studii superioare. Cei care concurează pentru funcţia de primar de comună sau de oraş trebuie să aibă studii minime liceale şi diplomă de bacalaureat, în timp ce candidaţii la primării de municipii trebuie să aibă studii superioare absolvite cu diplomă, potrivit unei propuneri legislative ce a fost adoptată de Senat.
Iniţiativa legislativă modifică Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi a fost adoptată tacit, pentru că senatorii nu au dezbătut-o înainte de termenul legal, care expira pe 25 februarie. Proiectul de lege, care va merge la Camera Deputaţilor, introduce noi condiţii pentru cei care vor să se înscrie în cursa pentru primării de oraşe şi comune, doritorii trebuind să depună la dosar şi diplomele de bacalaureat sau licenţă. Potrivit iniţiativei, au dreptul să fie aleşi primari cetăţenii cu drept de vot care au îndeplinit, până la data alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani şi care sunt absolvenţi de studii medii liceale, pentru candidaţii la funcţia de primar al comunelor şi oraşelor, respectiv studii superioare, pentru cei aflaţi în cursa pentru funcţia de primar al muncipiilor.
Guvernul se opune
Guvernul se opune însă acestui act normativ, susţinând că aceste cerinţe de studii minime sunt neconstituţionale, îngrădind dreptul de a candida pentru o funcţie în organele administraţiei publice locale. Potrivit art. 16, alin. 3 din Constituţie, funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, iar statul garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestora. „Chiar dacă gradul de pregătire profesională a primarului contribuie la îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, condiţionarea accesului la această funcţie de pregătirea profesională nu ia în calcul faptul că pentru ea se cer, în primul rând, calităţi de gospodar“, potrivit motivării guvernului.
Senatul este prima Cameră sesizată în această speţă, proiectul urmând să fie tranşat la Camera Deputaţilor.
