24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalBijuterii de sub pământ

Bijuterii de sub pământ


„Bun îi vinul ghiurghiuliu,/Cules toamna pe târziu,/Bun îi vinul ghiurghiuliu,/ Mai pe brumă, mai pe-omăt/ Mult mai beu şi nu mă-mbăt“. Aceste versuri îmi vin în minte când păşesc pe aleile dintre buturile cu viţă-de-vie de la Banul Mărăcine.

Impunătoarele dealuri ce străjuiesc în partea de est şi de nord-est Cetatea Băniei au fost cunoscute în trecut sub denumirea de „Plaiul Vulcăneştilor“- după numele preoţilor Vulcăneşti din Pieleşti-Dolj, care aveau concesionate suprafeţe mari de viţă-de-vie.

Liviu Mărăcineanu, şef de cramă, este ghid în incursiunea noastră printre butoaiele cu vin. Intrăm în hrubă, sectorul în care se maturează vinurile. A fost construită în 1984 şi de atunci investiţiile au continuat până în 1990. Hruba a fost construită prin decopertarea terenului.

Coborâm scările în hrubă. La intrare este o machetă a staţiunii viticole. Traseul este în forma literei L. Hruba are două intrări şi un tunel, care face legătura între crama veche şi cea nouă. Hruba este, de fapt, locul unde se maturează vinurile. Sortimentele de vinuri sunt ţinute în butoaie de stejar. Se aprinde lumina, iar în faţă se arată „bijuteriile“. Butoaiele au culoarea roşiatică sau poate că aşa par la lumina slabă din subsol. Liviu Mărăcineanu, şef de fermă la staţiunea Banul Mărăcine, ne spune câte ceva despre ceea ce vedem: „Cultura de viţă-de-vie se întinde pe o suprafaţă pe 110 h, iar în faţa noastră sunt 120 de vagoane cu vin. Un vagon are 10 mii de litri. Vasele sunt menţinute la o temperatură constantă“.

O recoltă bună se obţine o dată la zece ani. Anul acesta, în ciuda secetei, recolta se anunţă bună. La Banul Mărăcine se cultivă Fetească albă, Fetească regală, Fetească neagră, soiuri internaţionale de vinuri roşii, cu o pondere pentru Sovignon, Cabernet şi Merlot.

 

Istoria din subsol

 

Păşim printre butoie. Ne învăluie un miros înţepător de vin şi, în acelaşi timp, de mucegai, dar asta nu distruge frumuseţea din faţa noastră. Dincolo de peretele acestor butoaie este multă muncă, multă istorie, sunt multe poveşti. Vremurile se aştern peste vin pentru ca acesta să devină mai bun.

Din sala de maturare coborâm un nivel. Intrăm în sala de fermentare, care se utiliza doar când era prea frig afară. Musturile erau aduse aici şi erau lăsate la fermentat. Acum este folosită mai rar.

Urmează al doilea subsol al construcţiei: vinoteca. Sala are ceva magic în ea. Este linişte şi am impresia că trebuie să păşesc încet. Aici, sticlele sunt aranjate pe rafturi în poziţie orizontală. În sfârşit, am ocazia să ating sticlele prăfuite. „Aici, în vinotecă, are loc valorificarea vinurilor. În fiecare an, după recoltare se stabilileşte un număr de sticle, care este adus pentru învechire. Rafturile sunt numerotate pe categorii. Cele mai vechi soiuri datează din 1970. În vinotecă se află 20 de mii de sticle, atât de vin, cât şi de distilate din piersici, dar şi din prune.

„Prima verigă tehnologică pentru producerea vinului este recoltarea. La Banul Mărăcine, recoltarea se produce manual. Apoi, strugurii sunt aduşi în cramă, unde sunt deciorchinaţi, iar mustul se dirijează pe cale naturală, pentru fermentare. Ceea ce se scurge în urma presiunii mai accentuate este un must de o calitate mai slabă, iar ciorchinii şi seminţele se refolosesc. După fermentaţia alcoolică, vinul este adus în budane sau în vase de inox pentru maturare. Are loc o evoluţie lentă a vinului. De la câteva luni la un an sau doi, vinurile sunt îmbuteliate şi aduse în vinotecă, spre comercializare sau învechire“, a explicat Liviu Mărăcineanu.

 

O carieră din vinuri şi printre vinuri

 

Liviu Mărăcineanu spune că dragostea pentru meseria pe care o practică se poate transmite, dar pentru a realiza un lucru de calitate trebuie dobândite mult mai multe cunoştinţe, de la prelucrarea solului până la cultivarea viei sau tratarea vaselor pentru depozitare. „Eu sunt la Craiova din 1990, iar la Banul Mărăcine, de trei ani. Între timp, am ajuns şi degustător de vinuri. Din afară se văd multe avantaje în ceea ce priveşte meseria mea. Dar în vinificaţie lucrează oameni care nu au patima alcoolului“, a concluzionat şeful de fermă.

Liviu Mărăcineanu a spus că a cunoscut, de-a lungul timpului, personalităţi academice, vedete de televiziune, politicieni din ţară sau din străinătate. „Sunt şi câteva dezavantaje pe care le presupune degustarea vinurilor: înainte de o asemenea sesiune de degustare nu trebuie consumate alte băuturi alcoolice, mâncare piperată sau sărată. Până şi parfumul cu care sunt dat poate afecta decizia. Contează şi aerisirea sălii unde are loc degustarea, lumina şi igiena paharelor“, a povestit şeful de fermă.

Premiul pentru invenţie

Vinarsul „Roua Plaiului“ obţinut la Banu Mărăcine, fiind prezentat în 1996 la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, a fost destins cu medalia de argint pentru fineţea şi rafinamentul său, dar şi pentru autenticitatea tehnologiei prin care se obţine. De altfel, Banu Mărăcine este unul dintre cele 12 areale viticole recunoscute ale României în care se pot obţine vinarsuri.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS