Peste două săptămâni, Spitalul Judeţean Slatina va fi cu acte în regulă spital de urgenţă. Doar în acte, pentru că nimic nu se va schimba în câteva zile.
Personalul de decizie din cadrul unităţii sanitare a început de-abia acum să se dea de ceasul morţii că termenul se apropie şi planurile au rămas tot planuri. Pe deasupra, peste salariaţi a căzut şi vestea că trâmbiţata măsură de trecere pe o grilă superioară de salarizare nu se va produce. „Salariile rămân la fel, dar avem alte obligaţii“, a declarat ieri managerul Mihai Niţă, după ce membrii Comitetului Director s-au întrunit în şedinţă să ia în discuţie ce înseamnă trecerea pe normativul de personal pentru spitalele de urgenţă.
Pentru moment, creşterea numărului de personal, conform standardelor pentru spitalele de urgenţă, cu 40% faţă de totalul de angajaţi, nu se poate realiza, pentru că nu sunt posibilităţi să fie susţinută economic. Aşa că unitatea va funcţiona până la sfârşitul anului cu numărul de angajaţi deja aprobat de posturi, chiar dacă de la 1 octombrie se va face un nou stat de funcţii. Conform viitoarei scheme de personal, alte 400 de asistente îşi vor găsi locul în spital, fiind identificate şi secţiile cu deficit mare: Anestezie – Terapie intensivă, Chirurgie, Neurologie, Ginecologie, Ortopedie, Unitatea de Primire Urgenţe etc.
Condiţiile impuse, încă neîndeplinite
Deşi s-a vorbit mult de primirea titulaturii de spital de urgenţă şi de creşterea competenţelor, spitalul slătinean nu va oferi peste noapte servicii medicale de calitate. Aparatura, în cea mai mare parte din sponsorizări, a început să sosească, dar e nevoie de timp pentru a fi pusă în funcţiune, iar personalul trebuie calificat pentru a lucra în noile condiţii.
Curioasă este şi graba cu care a sosit ordinul de ministru, după ce, în mai, directorul executiv al Autorităţii de Sănătate Publică anunţa că Spitalul Judeţean Slatina nu va putea să se transforme în spital de urgenţă, pentru că nu poate asigura o serie de servicii (neurochirurgie, chirurgie vasculară etc.), dar şi pentru că spaţiile nu corespund noilor standarde, unitatea fiind dimensionată pentru funcţionarea cu 19 secţii, în timp acestea ajungând să depăşească 35. În viitorul apropiat, corpul principal de clădire va trebui să deservească exclusiv secţiile în care se rezolvă urgenţele, cele de recuperare, spre exemplu, necesitând mutarea în alte spaţii.
„Până la sfârşitul anului 2008 ne vom încadra în condiţiile impuse de standardele în vigoare“, a spus managerul Niţă, cu gândul la faptul că intrarea în rândul spitalelor de urgenţă înseamnă şi prioritate pe lista ministerului la programele de dotări cu aparatură sau alocarea de bani pentru investiţii.
