Vânzarea a 75 la sută din acţiunile Rompetrol către statul Kazahstan, precum şi recentele declaraţii ale ministrului economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, legate de corectitudinea procesului de privatizare a companiei Petrom aduc în prim-plan necesitatea adoptării unei reale strategii energetice naţionale.
Chiar dacă a avut o poziţie pur politicianistă, Radu Berceanu a subliniat, totuşi, un lucru important, şi anume că problema principală a României, în domeniul energetic, o constituie metoda de privatizare a acestuia. Nu cred că actuala formă a Strategiei Energetice Naţionale, propusă de guvern, răspunde actualelor tendinţe de pe marile pieţe şi mai ales nu răspunde intereselor naţionale. O soluţie care să satisfacă concomitent aceste cerinţe ar fi crearea Fondului Energetic Naţional, structură mixtă public-privată, deschisă pe Bursă, entitate care să gestioneze pachetele de acţiuni deţinute încă de stat ale tuturor societăţilor din sectorul energetic. Nu ar reprezenta o premieră constituirea acestui fond, o acţiune similară a întreprins şi Grecia, care participă prin Public Power Corporation, producătorul elen de energie, la South Eastern Energy Capital (SENCAP). Un alt exemplu este cel al MMT Energy Fund, administrat de Energy Capital Management şi care are în plan investiţii majore în sectorul energetic din Europa. „Înfiinţarea unui Fond naţional de investiţii în sectorul energiei ar reprezenta un salt uriaş pentru piaţa de capital din România şi nu numai.
S-ar crea un mecanism transparent de administrare a resurselor naţionale, a capacităţilor de producţie prin intermediul căruia pot fi atrase în România importante resurse investiţionale atât din partea micilor investitori, cât şi din partea celor instituţionali, resurse care vor acoperi necesarul de investiţii în modernizarea sistemului. Toată lumea ar avea de câştigat de pe urma unui actor puternic nu numai în România, dar şi în zonă. Totuşi, până la urmă, decizia va fi politică“, declara Adrian Simionescu, director general al Finans Securities. De altfel, înfiinţarea Fondului Energetic Român ar respecta întocmai unul dintre cele mai importante principii ale actualei Strategii Energetice Naţionale, şi anume „Îmbunătăţirea cadrului instituţional şi legislativ, în condiţii de transparenţă, în acord cu cerinţele legate de asigurarea competitivităţii, protecţiei mediului şi a siguranţei în furnizarea energiei şi a cerinţelor de atragere şi susţinere a investiţiilor în sectorul energetic şi de valorificare a resurselor de cărbune“. Nici măcar nu trebuie găsite noi soluţii pentru creionarea arhitecturii Fondului Energetic Român, modelul actualului Fond Proprietatea fiind unul care se potriveşte sectorului energetic.
Fondul Proprietatea a fost ridicat de sectorul energetic
Atractivitatea Fondului Proprietatea a fost creată de includerea în portofoliul de acţiuni a participaţiilor statului la societăţile din domeniul energiei precum Petrom, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, dar şi la distribuţii de electricitate. Deşi acţiunile Fondului nu sunt tranzacţionate încă, pe Bursă, într-un singur an s-au înregistrat împortante câştiguri. De altfel, primele rezultate financiare ale Proprietăţii, auditate de KPMG România, arată o valoare a activelor la finele anului trecut de 16,41 de miliarde de lei, faţă de 14,24 de miliarde de lei la începutul lui 2006. Să ne gândim cum vor reacţiona investitorii când la Bursă vor fi tranzacţionate acţiunile unui Fond, precum Fondul Energetic Român care să cuprindă participaţii, pe lângă cele menţionate, la Transgaz, Termoelectrica, Transelectrica, Electrocentrale Bucureşti, Deva şi Galaţi, Compania Naţională a Huilei Petroşani, Societatea Naţională a Lignitului sau Compania Naţională a Uraniului. Atragerea unor investiţii de ordinul miliardelor ar fi garantată, bani care vor fi canalizaţi în investiţiile majore pe care le reclamă sectorul energetic. La scară micro, pentru a înţelege avantajele înfiinţării Fondului Energetic Român, putem da exemplul listării Transelectrica. Aceasta a fost prima companie listată de stat la Bursă, cu 10% din acţiuni, în cadrul unei strategii care prevede vânzarea de participaţii minoritare la mai multe firme, printre care Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica. Valoarea de listare a fost de 16,8 lei pe acţiune, iar titlurile sunt tranzacţionate la circa 42,5 de lei în prezent. Totodată, Fondul Energetic Român ar funcţiona şi ca baraj de protecţie în calea fărâmiţării sectorului energetic. Acest risc există şi este recunoscut şi în actuala Strategie Energetică Naţională. Privitor la privatizarea cu un investitor strategic la Electrocentrale Deva, documentul relevă următoarele: „Este posibil ca investitorul să aducă huilă din import periclitând existenţa minelor din Valea Jiului“. Sunt doar câteva argumente în favoarea constituirii Fondului Energetic Român.
Banca Mondială şi BERD investesc în energie
Prin înfiinţarea unui Fond Energetic, România nu ar fi un pionier în domeniu, dar cu siguranţă că ar deveni un jucător important pe piaţa energiei din zonă. Poate fi preluat modelul MMT Energy Fund sau cel al South Eastern Energy Capital (SENCAP). Recent, International Finance Corporation, membră a grupului Băncii Mondiale, a anunţat că ar putea prelua, pentru 60 de milioane de euro, 10% din acţiunile companiei mixte South Eastern Energy Capital (SENCAP), care vrea să dezvolte proiecte în domeniul energiei pe piaţa est-europeană, inclusiv România, după cum informează Mediafax. South Eastern Energy Capital (SENCAP) este o companie mixtă înfiinţată de ContourGlobal (CG), o firmă americană privată, cu activitate în sectorul dezvoltării de proiecte de infrastructură energetică, şi Public Power Corporation (PPC), producătorul elen de energie controlat de stat. SENCAP vizează achiziţia şi dezvoltarea de active în domeniul energiei în Europa de Sud-Est. Potrivit sursei citate, proiectele SENCAP se vor orienta în special asupra producţiei de electricitate, inclusiv activităţi de minerit şi generarea de energie regenerabilă, precum şi asupra reţelelor de transport şi distribuţie de energie electrică. Capitalul companiei mixte, în valoare de 600 de milioane de euro, va fi asigurat în mare parte de cei doi fondatori, care vor investi câte 240 de milioane de euro, iar IFC ar putea intra în acţionariatul SENCAP, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), fiecare preluând o participaţie de 10%, printr-o investiţie de 60 de milioane de euro, realizată în următorii cinci ani“. „Structurile energetice slab dezvoltate şi deteriorate împiedică dezvoltarea economică în această regiune. Investiţii precum acestea sunt necesare pentru a menţine un echilibru al procesului de furnizare a energiei în regiune, ţinând cont în special de cererea puternică de aici“, a declarat directorul departamentului BERD pentru energie, Nandita Parshad.
De ce un Fond Energetic Român?
Înfiinţarea unui Fond de investiţii în sectorul energetic ar respecta întocmai principiile şi planurile regăsite în actuala Strategie Energetică Naţională. Aceasta deoarece, în documentul amintit, s-au luat în calcul următoarele: România are o poziţie geografică favorabilă pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de magistrale paneuropene de petrol şi gaze naturale; Existenţa pieţelor fizice şi financiare de energie, precum şi acces la pieţe regionale de energie electrică şi gaze naturale cu oportunităţi de realizare a serviciilor de sistem la nivel regional; Climat investiţional atractiv atât pentru investitorii străini, cât şi autohtoni, inclusiv în procesul de privatizare a diferitelor companii aflate în prezent în proprietatea statului; Creşterea încrederii în funcţionarea pieţei de capital din România, ceea ce permite listarea cu succes la Bursă a companiilor energetice; Oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor energetice regenerabile neutilizate; Accesarea Fondurilor structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte în domeniul energiei; Existenţa unui important sector hidroenergetic capabil să furnizeze volumul necesar de servicii tehnologice de sistem; Existenţa experienţei îndelungate şi a unei infrastructuri importante pentru exploatarea resurselor energetice primare interne bazate pe cărbune şi uraniu; Existenţa unor noi perimetre cu rezerve considerabile de lignit şi de uraniu. Nu în ultimul rând s-ar asigura „menţinerea suveranităţii naţionale asupra resurselor primare de energie şi respectarea opţiunilor naţionale în domeniul energiei. În conformitate cu prevederile Constituţiei României, bogăţiile de orice natură ale subsolului, apele cu potenţial energetic valorificabil, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate“ -, se arată în strategie.
