Justiţia, o pălărie prea mare pentru ministrul Chiuariu

„Printr-o strategie total deplasată, Tudor Chiuariu se străduieşte să arunce asupra Monicăi Macovei o anatemă falsă: cum că fostul ministru al Justiţiei ar fi vinovat de toate neîmplinirile din domeniul pe care el îl administrează astăzi într-un mod haotic. Explicaţia e simplă: ministrul Chiuariu a fost obligat să poarte o pălărie prea mare“, a afirmat Buda. Replica a venit după ce, în urmă cu nouă zile, Tudor Chiuariu i-a răspuns deputatului PD, care a calificat iresponsabilă atacarea cu recurs a deciziei ce stabilea ca „termen rezonabil“ şase luni pentru acordarea cetăţeniei, susţinând că cererile nesoluţionate cu acest obiect sunt din vina Monicăi Macovei. „Tudor Chiuariu dovedeşte imaturitate politică atunci când o acuză pe Monica Macovei de nereuşita lui, atâta vreme cât el nu a fost capabil să facă un inventar al legilor propuse de propriul minister, indiferent de persoana care l-a administrat. Proiectul de lege privind cetăţenia a fost înaintat guvernului de către Monica Macovei încă din anul 2006, dar premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a considerat lipsit de importanţă, doar pentru că venea de la Monica Macovei, comparativ cu «alte priorităţi»“, a argumentat democratul. El a subliniat că „iresponsabilitatea şi frustrările nu au ce căuta în fruntea Ministerului Justiţiei“, iar „orice ministru poate fi înlocuit, dar unul iresponsabil şi imatur chiar trebuie înlocuit, indiferent de spatele care i se asigură“.

Chiuariu împotriva Curţii de Apel

„Tocmai responsabilitatea pe care o invocă domnul deputat ne-a determinat să anunţăm modificarea Legii cetăţeniei, pentru a îmbunătăţi procedura şi a scurta durata de soluţionare a cererilor. În acest context, ne bucură preocuparea domnului deputat pentru situaţia creată de un fost ministru al Partidului Democrat şi îl rugăm să nu lipsească de la dezbaterile din comisii şi din plen, astfel încât proiectul să poată fi adoptat cât mai curând posibil“, susţinea, în schimb, ministrul justiţiei, după ce Daniel Buda a transmis presei un comunicat în care susţine că ministrul Tudor Chiariu a făcut un gest iresponsabil prin atacarea cu recurs a deciziei Curţii de Apel Bucureşti, prin care se stabilea „termenul rezonabil“ de şase luni pentru acordarea cetăţeniei. Democratul a argumentat că ministrul justiţiei a folosit un pretext nesustenabil, şi anume acela că instanţele de judecată nu ar putea aprecia ce înseamnă termeni rezonabili. „Îi amintesc ministrului justiţiei că doar instanţele de judecată au capacitatea de a aprecia termenii rezonabili, ţinând cont de împrejurările de fapt şi de drept ale unei situaţii date. Gestul ministrului, de a ataca sub acest aspect o hotărâre a instanţei, poate fi calificat nu numai ca iresponsabil, dar şi ca o sfidare la adresa justiţiei“, considera Daniel Buda.

Moldovenii vor să devină români cu acte în regulă

Solicitarea cetăţeniei române de către cetăţenii moldoveni este un motiv de preocupare şi pentru Chişinău, dar şi pentru Bruxelles, care vrea ca România să îşi reformeze Legea cetăţeniei pentru a o face mai restrictivă, a declarat pe 10 iulie reprezentantul UE pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei. Fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, a declarat pe 2 martie că procedura de redobândire a cetăţeniei române va fi simplificată, dar a refuzat să dea detalii suplimentare, spunând că în curând textul proiectului legii de modificare va fi afişat pe internet. În termenii unei legi datând din 1991, moldovenii care pot dovedi că ei sau părinţii lor s-au născut în teritorii ce au aparţinut României înainte de a fi anexate fostei URSS în 1940 sunt autorizaţi să redobândească cetăţenia română. Numărul de cereri a explodat înaintea intrării României în UE. Comisarul european pentru justiţie, Franco Frattini, a declarat în martie că a primit propunerea de modificare a legii privind cetăţenia şi că experţii vor analiza textul, însă mai important i se pare ca Moldova să finalizeze acordul cu UE de facilitare a vizelor. Guvernul Republicii Moldova a dat publicităţii la începutul lunii martie un comunicat deosebit de dur la adresa României în legătură cu acordarea cetăţeniei pentru locuitorii acestei ţări. Chişinăul a adresat un apel comunităţii internaţionale, căreia i-a cerut să-şi folosească influenţa asupra României pentru ca Bucureştiul să nu se mai amestece în chestiunile sale interne. La nici 24 de ore, şeful diplomaţiei moldovene, Andrei Stratan, a spus că nu mai vede oportunitatea deschiderii celor două consulate româneşti suplimentare, la Cahul şi Bălţi, după cum solicitase Bucureştiul. În plus, guvernul lui Vasile Tarlev a calificat drept „sfidătoare“ propunerea preşedintelui Traian Băsescu legată de viitorul Centru European de Vize, care să fie gestionat de România. Relaţiile dintre România şi Republica Moldova trec în prezent printr-o fază tensionată, accentuată de noile condiţii apărute după aderarea României la UE. Astfel, după 1 ianuarie 2007, cetăţenilor din Republica Moldova care vor să vină în România li s-a impus regimul obligativităţii vizelor.

Cifra lui Băsescu a deranjat Chişinăul

Preşedintele Traian Băsescu a obţinut, într-o vizită la Chişinău efectuată la mijlocul lunii ianuarie, acceptul omologului său moldovean, Vladimir Voronin, de a înfiinţa două consulate temporare româneşti de la Bălţi şi Cahul. Şeful statului le-a promis atunci moldovenilor că vizele le vor fi acordate mai uşor şi că legea se va modifica pentru a uşura procesul de acordare a cetăţeniei române. Băsescu a vorbit despre existenţa a 800.000 de cereri în acest sens din partea moldovenilor, ceea ce ar însemna aproape o pătrime din populaţia Republicii Moldova. România a fost acuzată de Chişinău de „accentuarea intenţionat excesivă a numărului de cereri depuse“ de moldoveni pentru obţinerea cetăţeniei române, care „denaturează esenţa conceptului de cetăţenie“. Ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a cerut, la rândul său, Uniunii Europene să se pronunţe în privinţa numărului foarte mare de solicitări de redobândire a cetăţeniei – 800.000 – anunţat de Traian Băsescu.