22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalJudeţul Olt rămâne fără apă

Judeţul Olt rămâne fără apă

Dacă de mâine canicula începe să dea înapoi, problema apei se adânceşte de la o zi la alta în judeţul Olt.

Seceta prelungită este la un pas de a lăsa fără apă fântânile publice şi particulare. În plus, ce a mai rămas în fântâni şi izvoare este otravă curată pentru populaţie, concentraţia de nitriţi şi nitraţi crescând o dată cu scăderea nivelului apei în pânzele freatice de mică adâncime. Cei mai expuşi la pericolul apei contaminate sunt copiii. Autorităţile sunt în pragul unei crize şi spun că singura soluţie este forarea de puţuri la mare adâncime şi introducerea sistemelor de alimentare cu apă. Şi aici sunt, însă, probleme. În localitatea Poboru, patru sate au rămas fără apă la robinet de un an şi jumătate. Vreme îndelungată, peste 1.600 de oameni şi-au acoperit nevoia de apă folosind nişte izvoare naturale sau cele câteva fântâni existente în alte localităţi din zonă. CEZ Distribuţie a debranşat pompele de la reţeaua de alimentare cu energie electrică pentru că localnicii au acumulat datorii de sute de milioane de lei vechi, la care se adaugă majorările de întârziere şi penalităţile.

Apă direct de la pompe

 

În satele Creţi, Poboru, Cornăţelu şi Albeşti, oamenii s-au lovit de criza de apă după ce izvoarele de la care se alimentau au secat. Multă vreme, localnicii s-au trezit cu noaptea-n cap pentru a lua apă de la o fântână, unde se formau cozi interminabile. Fântâna a secat. În urmă cu câteva zile, câţiva membri ai bisericii baptiste au transportat apă cu cisterna de la Scorniceşti la Poboru. De săptămâna trecută, primăria a pus în funcţiune cele patru grupuri electrogene achiziţionate în urmă cu ceva timp. Cei 1.600 de localnici pot lua apă direct de la pompă contra cost. Autorităţile locale au încercat să obţină de la CEZ Distribuţie o eşalonare a datoriilor, însă conducerea societăţii a refuzat. Întrucât contractul de furnizare a energiei electrice a fost încheiat atât pentru persoane fizice, cât şi pentru şcoli şi instituţiile publice, furnizorul a tăiat curentul şi la şcoală, şi la primărie. Primăria se alimentează de la un cetăţean, care primeşte contravaloarea curentului de la autorităţi. „Plata apei era la nivelul a patru lei pe lună pentru fiecare persoană beneficiară. La început s-a plătit în pauşal. Apoi s-a început contorizarea, însă a rămas nefinalizată. Acum avem în derulare un proiect pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apă, pentru care guvernul a alocat comunei 36 de miliarde de lei vechi. Dar asta durează. Deocamdată, cetăţenii se alimentează direct de la pompe“, a declarat viceprimarul localităţii, Iulian Dumitru.

 

Pericol pentru oameni şi animale

 

Situaţia devine dramatică în tot judeţul. Apa continuă să scadă în fântâni, dar şi în râuri şi pâraie. Pericolul planează asupra oamenilor şi animalelor deopotrivă. Pe Olteţ şi Vedea abia se mai preling firicele de apă. La Priseaca, vitele duse în câmp la păscut îşi astâmpără setea cu apă de la cisternă. Sunt fântâni care au secat de tot, iar apa din cele care mai pot fi folosite este contaminată chimic şi bacteriologic. Concentraţia de nitriţi şi nitraţi este aşa de mare pe fondul secetei, încât apa nu mai poate fi tratată. În 80 de localităţi, specialiştii Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) au făcut analiza apei din fântânile publice. Rezultatele sunt un dezastru. Apa nu mai este, practic, bună de băut. Ieri, reprezentanţii ASP, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi ai sistemelor hidrografice au fost convocaţi la prefectură pentru o nouă analiză asupra situaţiei. Prefectul Octavian Popescu a recunoscut că judeţul ar putea ajunge la o criză a apei. El a precizat că se vor face intervenţii la nivelul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru executarea unor foraje de mare adâncime. Autorităţile de la Bucureşti au cerut judeţelor deficitare la capitolul apă să analizeze în care zone ar fi nevoie de asemenea puţuri, iar Oltul a prezentat o listă cu zece localităţi, respectiv Morunglav, Voineasa, Traianu, Gostavăţu, Tia Mare, Grojdibodu, Rotunda, Perieţi, Optaşi-Măgura şi Ghimpeţeni.

„Aceste puţuri nu vor fi utilizate decât atât cât să nu se colmateze şi la maximum doar în situaţii de criză. Soluţia generală ar fi ca toate localităţile să beneficieze de alimentarea cu apă, astfel ca pânza freatică de mică adâncime, în care apa este contaminată, să nu mai fie deloc utilizată“, a declarat prefectul judeţului. În prezent, de sisteme de alimentare cu apă beneficiază circa 21 de localităţi rurale, iar în 50 de comune există proiecte în derulare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS