Vechea ostilitate dintre Polonia şi Germania a fost la un pas de a duce la dezbinarea Uniunii Europene.
După mai bine de 36 de ore de negocieri intense, liderii europeni au ajuns în noaptea de vineri spre sâmbătă, aproape de ivirea zorilor, la un acord privind viitorul Tratat Constituţional European. Anunţul a fost făcut de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi de premierul danez, Anders Fogh Rasmussen, şi confirmat de preşedinţia germană a Uniunii Europene prin vocea cancelarului Angela Merkel.
În cele din urmă, preşedintele polonez, Lech Kaczynski, a acceptat o soluţie de compromis cu privire la introducerea noului sistem de vot bazat pe dubla majoritate calificată şi care constă în adoptarea deciziilor cu acordul a 55% din statele membre, care să reprezinte 65% din populaţia Uniunii. În opinia liderului de la Varşovia, noul algoritm defavoriza Polonia şi avantaja Germania. Tocmai de aceea, Polonia insista să fie adoptat un sistem de vot bazat pe rădăcina pătrată a numărului de locuitori ai fiecărei ţări.
Hotărârile UE cu majoritate calificată, din 2017
Acordul a venit sâmbătă dimineaţă, la ora 5.30, ora României (4.30, ora locală), la capătul unor negocieri-maraton. Liderii britanic, francez, spaniol şi luxemburghez au făcut Poloniei concesia de a amâna până în anul 2017 introducerea noului sistem de vot. Iniţial, acesta urma să intre în vigoare în 2009, iar Germania propunea o amânare doar până în anul 2014. Cancelarul german, Angela Merkel, a avertizat atunci că va propune convocarea unei conferinţe internaţionale pentru luarea unei decizii asupra viitorului tratat de la care va fi exclusă Polonia. Iniţiativa a fost respinsă însă de Cehia, Lituania şi Portugalia. Lech Kaczynski şi fratele său, Jaroslaw, care conduce guvernul de la Varşovia, împărtăşesc o mai veche ostilitate la adresa Germaniei. De asemenea, ei au insistat asupra principiului solidarităţii blocului celor 27 în faţa unei eventuale crize energetice provocate de Rusia, principalul furnizor de petrol şi gaze naturale al Uniunii Europene.
Alt opozant de marcă al tratatului european, Marea Britanie, s-a declarat în cele din urmă mulţumită că preşedinţia germană a luat în calcul obiecţiile sale. Premierul britanic, Tony Blair, avea nemulţumiri faţă de crearea unui Minister de Externe al Uniunii, introducerea Cartei Fundamentale a Drepturilor în textul tratatului şi extinderea principiului majorităţii calificate în problemele privind justiţia şi ordinea internă. S-a renunţat la denumirea de ministru de externe, urmând ca actuala demnitate, cea de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, deţinută în prezent de Javier Solana, să fie menţinută.
Pe de altă parte, cele 18 state care au ratificat Constituţia Europeană, în frunte cu Belgia, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de concesiile făcute de preşedinţia germană ţărilor eurosceptice.
Băsescu şi Tăriceanu, mulţumiţi de rezultate
Preşedintele Traian Băsescu a apreciat summit-ul de la Bruxelles drept „un mare succes politic al UE“ pentru lansarea procesului de modernizare a Uniunii, reformarea internă a instituţiilor UE şi continuarea procesului de extindere spre Croaţia şi Balcanii de Vest. Şeful statului a explicat că sistemul de dublă majoritate va intra în vigoare în 2014, iar în 2014-2016 s-a stabilit o perioada de tranziţie în care va funcţiona şi sistemul de la Nisa. Potrivit preşedintelui, în perioada 2014-2016, orice stat poate, în situaţia în care este nemulţumit de decizia luată prin dubla majoritate, să invoce sistemul de la Nisa. Băsescu a afirmat că, pe sistemul de la Nisa, României îi revin 14 voturi, iar pe cel al dublei majorităţi 14,28 voturi, deci o diferenţă nesemnificativă. „Sunt mulţumit că am participat la un asemenea Consiliu care prefigurează viitorul instituţional al Europei“, a afirmat Băsescu, explicând că, în urma compromisurilor făcute în cadrul summit-ului, fondul Tratatului Constituţional se menţine.
La rândul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu apreciază că, după summit, UE devine o structură politică mai puternică. „Prin această soluţie la care s-a ajuns astăzi UE devine o structură politică puternică. În planul politicii externe a căpătat o dimensiune puternică, în planul securităţii la nivel global, şi va putea să abordeze o politică de apărare la nivel comunitar“, a spus premierul, adăugând că „puterea politică a Uniunii creşte, chiar dacă a trebuit făcute unele compromisuri“. Aceste compromisuri însă „nu sunt esenţiale pentru ceea ce înseamnă funcţionarea de bază, principiile de bază ale Uniunii“, şi anume primatul dreptului comunitar, personalitatea juridică a UE, existenţa unui Înalt Reprezentant pentru Politică Externă – chiar dacă nu se va numi ministru de externe – şi politica externă şi de securitate comună.
Realizări
Principalele câştiguri ale summit-ului de la Bruxelles constau în realizarea unei politici externe unitare a UE şi un sistem de adoptare a deciziilor cu acordul a 55% din statele membre, care să reprezinte 65% din populaţia Uniunii.
