17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalO zi din viaţa unui ambulanţier

O zi din viaţa unui ambulanţier

Mereu în linia întâi, contra cronometru, căci în mâinile lor, ale ambulanţierului, medicului, asistentului şi brancardierului, stă viaţa oamenilor.

 

La 112 un nou apel, preluat de dispeceratul Ambulanţei. Prin staţie se anunţă echipa care va pleca în teren: medicul, asistentul medical, ambulanţierul şi brancardierul. Medicul coordonator de gardă triază cazurile şi hotărâşte ce echipă pleacă în teren. Totul în funcţie de gravitatea situaţiei. De data aceasta e vorba de un caz de lipotimie, la o persoană în vârstă, cu probleme cardiace. Ambulanţierul de serviciu în urgenţă, Ion Năstase, se urcă la volanul salvării. În dreapta sa stă echipa de cadre medicale. Porneşte semnalele acustice şi vizuale. Fiecare secundă contează, aşa că pleacă în trombă. E atent la trafic. Trebuie să aibă grijă, mai ales în intersecţii, în condiţiile în care traficul este extrem de aglomerat. Nu-i scapă însă din vedere nici informaţiile pe care medicul le comunică echipei care îl însoţeşte pe teren, printre ei, implicit, şi ambulanţierul. Încă un caz în care va trebui să pună în aplicare ce a învăţat la cursurile de ambulanţier şi, mai apoi, la cele patru module care i-au urmat, în cei minimum trei ani de pregătire, căci şofatul nu este suficient în meseria lor. Pregătirea medicală este esenţială.

 

O mână de ajutor

 

Sunt un ajutor de bază. Fac parte dintr-o echipă care trebuie să lucreze tot timpul contra cronometru. Greşelile nu au ce căuta, căci stângăcia lor poate curma viaţa unui om. Lucrează cu profesionalism şi chiar dacă uneori emoţiile îi năpădesc reuşesc să treacă peste aceste situaţii. Trebuie să primeze viaţa pacientului. Nu uită acest lucru. Niciodată. Chiar dacă merg la cazuri simple. „Toată lumea este tratată la fel, e drept că atunci când vine vorba despre vreun caz în care este implicat un copil, datele problemei se schimbă. Pui parcă mai mult suflet, te porţi mai delicat, căci e vorba doar de o mână de carne“, povesteşte Ion Năstase, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale Ambulanţa, ambulanţierul care a văzut multe în cei 17 ani de când lucrează în Ambulanţă. A ajutat la salvarea mai multor vieţi, alături de echipa de medici. E drept că au existat şi cazuri în care nu s-a mai putut face nimic cu tot efortul echipei de pe salvare. Au fost şi cazuri zguduitoare care au rămas în memorie. „Sunt lucruri pe care nu le poţi uita. Noi vedem multe. Cazuri peste cazuri, dar cele care te marchează rămân în memorie. Şi acum îmi amintesc cazul de la Izvor, când o Gloria i-a secţionat gâtul unui bărbat“, îşi aminteşte Ion Năstase.

 

O nouă zi la Urgenţă

 

Astăzi, din nou la Urgenţă, pe ambulanţă. Altă zi caniculară, o altă zi încărcată. Prin staţie, echipele sunt îndrumate spre locurile în care oamenii sunt răpuşi de căldură sau de boală. Printre aceste cazuri se mai strecoară câteodată şi câte un accident. Lupta cu minutele începe. Problemele din trafic vin să complice situaţia. Şi, totuşi, trebuie să facă faţă oricăror impedimente. Îşi şterg sudoarea de pe faţă şi pleacă pe teren. După câteva curse, făcute dis-de-dimineaţă, căci nenorocirea nu ţine cont de oră, o uşoară oboseală îşi face simţită prezenţa. Căldura devine şi duşmanul lor. Găsesc însă resurse să meargă mai departe. Îşi trag sufletul şi se pun pe aşteptat. În câteva minute, cu siguranţă, vor merge la un alt caz. Vor salva vieţi, vor readuce zâmbetul pe chipurile celor care deja vărsau lacrimi, crezând că au pierdut lupta cu… nenorocirea.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS