Jumătate din terenul pe care este amplasat Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara, din judeţul Gorj, unul dintre cele mai importante din ţară, a fost retrocedat moştenitorului fostului proprietar. Acesta a mai redobândit în instanţă Cula Cornoiu, un conac, precum şi alte construcţii.
Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, situat lângă municipiul Târgu Jiu, este în pericol, pentru că jumătate din terenul pe care se află a fost retrocedat, împreună cu mai multe clădiri. La Curtişoara se găsesc case şi construcţii ţărăneşti specifice acestei zone, costume populare, mobilier, de mare valoare, diferite unelte folosite în trecut pentru practicarea muncilor agricole şi gospodăreşti şi multe altele. Toate acestea au o vechime de peste 200 şi 300 de ani, lucru care le sporeşte valoarea. Muzeul de la Curtişoara se află într-un cadru natural deosebit şi se întinde pe o suprafaţă de teren de 13 ha, pe care sunt amplasate 32 de case şi clădiri. Aici se păstrează o parte importantă din istoria acestei zone. În prezent, acest muzeu extrem de valoros este în pericol să dispară, pentru că jumătate din terenul pe care este amplasat, precum şi mai multe clădiri reprezentative, cum este Cula Cornoiu, în jurul căreia a luat fiinţă, au fost retrocedate moştenitorului fostului proprietar. Pe lângă culă, instanţa de judecată l-a mai pus în posesie şi cu un conac, un turn de apă şi casa slugilor, care au fost construite în anul 1927. Pe terenul dobândit de acesta, în suprafaţă de şase hectare, se află şi 16 case şi pivniţe ţărăneşti din lemn, toate fiind în patrimoniul muzeului şi în cel cultural al ţării.
Colecţii de ceramică şi de costume populare, mutate
În clădirile retrocedate moştenitorului fostului proprietar se găsesc valoroase colecţii de mobilier, ceramică şi costume populare. Noul proprietar, care este stabilit în Franţa, a venit şi a solicitat ca toate aceste colecţii şi lucruri de mare valoare să fie scoase din cula şi din conacul în care se aflau şi unde puteau fi vizitate, pentru ca ambele clădiri să-i fie predate. „A venit şi ne-a spus să luăm tot ce se găseşte în conac, pentru că vrea să intre în posesia lui. Aici se afla cea mai importantă colecţie de ceramică şi de costume populare din Muntenia, pe care am fost nevoiţi să o mutăm în condiţii mult mai proaste. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu Cula Cornoiu, din care va trebui să scoatem tot ce se află în aceasta. Este păcat, pentru că aici s-a investit foarte mult, şi material, dar mai ales spiritual. Nu ştim ce se va întâmpla cu cele 16 case care se află pe terenul care acum nu ne mai aparţine. Costurile pentru mutarea acestora sunt enorme şi nu cred că vor dispune de fondurile necesare. Nu ştiu de ce nu s-a găsit o soluţie pentru păstrarea acestui teren în cadrul muzeului“, a spus Octavian Şocu, muzeograful de la Curtişoara.
Brâncuşi s-a inspirat din arhitectura caselor ţărăneşti
Muzeograful Octavian Şocu, cel care se ocupă de administrarea muzeului de la Curtişoara, este îngrijorat de soarta celor 16 case care se găsesc pe terenul retrocedat, mai ales că la multe din acestea pot fi întâlnite elemente care se regăsesc în lucrările lui Brâncuşi. La o casă din zona Băleşti, veche de aproximativ 200 de ani, putem vedea rombul întâlnit la Coloana fără de Sfârşit. „Brâncuşi s-a inspirat din arta populară în realizarea lucrărilor sale care acum sunt celebre în toată lumea. Elementele care se regăsesc în opera marelui sculptor le putem vedea la mai multe case, care au fost construite cu mult înainte ca Brâncuşi să-şi pună în practică lucrările. La stâlpul unei case din zona Băleşti putem vedea rombul care a stat la baza realizării Coloanei fără de Sfârşit, dar şi elementul care poate fi văzut în lucrarea «Cocoşul», iar la altă casă din zona Bălăneşti întâlnim un element care poate fi văzut şi în lucrarea «Regele Regilor». Este o ruşine ca noi să ne batem joc de aceste case, în condiţiile în care se discută despre Brâncuşi ca fiind cel mai important personaj din Gorj“.
Protocol de colaborare cu noul proprietar
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Gorj consideră că nu este nici un fel de pericol în privinţa desfiinţării unei părţi din muzeu şi că se lucrează la încheierea unui protocol cu noul proprietar, în privinţa funcţionării pe acelaşi amplasament a muzeului. Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, a precizat că s-a întâlnit cu noul proprietar al terenului pe care se află jumătate din Muzeul de la Curtişoara şi s-a înţeles cu acesta ca locuinţele să nu fie mutate: „Am discutat cu noul proprietar şi i-am propus să găsim o formă de parteneriat, pentru ca muzeul să nu se restrângă, iar casele şi tot ce se află acolo să rămână pe actualul amplasament. A fost de acord şi a rămas stabilit să ne prezinte un protocol de colaborare. Poate să vină chiar şi cu proiecte pentru Muzeul de la Curtişoara şi să îl dăm în administrare. Suntem deschişi la orice colaborare“.
Specialiştii în patrimoniul cultural sunt de părere că toate casele care fac parte din Muzeul de la Curtişoara trebuie păstrate pe actualul amplasament. Olimpia Bratu, directoarea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Gorj, a spus că soluţia cea mai indicată este ca toate construcţiile din lemn să rămână pe actualul amplasament.
Amenajat timp de zece ani
Muzeul de la Curtişoara a luat fiinţă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului şi a turnului cu apă. Cula, turnul de apă şi terenul au fost cumpărate, în anul 1927, de la familia Cornoiu de Constantin Neamţu, guvernatorul Băncii Naţionale de la Craiova. Acesta a mai construit un conac, în stilul vechilor case boiereşti, o casă a slugilor şi a mai făcut unele lucrări de modernizare a culei. În anul 1945, proprietarul a fugit în Franţa de teama regimului comunist. Muzeul a fost amenajat între anii 1966 şi 1975.
