21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalComuna furată de Craiova

Comuna furată de Craiova


Ar trebui să arate ca o suburbie cochetă a unei metropole. Şi totuşi, rămâne o simplă aşezare la ţară, e drept, cu câteva vile… Comuna Bucovăţ este şi astăzi victimă a nepăsării şi a micilor inginerii agricole sau financiare.

Ca aşezare, Bucovăţul a luat naştere în urmă cu peste două mii de ani. Aşa cum arată fragmentele arheologice descoperite în anii ’80 de specialiştii Muzeului Olteniei, se pare că vechea cetate a Pelendavei a fost „furată“ de Craiova. Ea a existat, de fapt, pe unul din Dealurile Bucovăţului, acolo unde se află astăzi satul Cârligei. Şi acum vorbesc oamenii din comună că la vremea săpăturilor s-ar fi ajuns la un tunel subteran, de refugiu, se pare, care făcea legătura între cetate şi râul Jiu…
Aflată la mică depărtare de oraş, Bucovăţul s-a extins de-a lungul anilor, cuprinzând micile sate care s-au format pe lângă el: Cârligei, Palilula (denumire dată de lulelele de pământ pe care bărbaţii „le păleau“ bine pentru a putea fuma cu ele şi sat care, cum spune zicala, nu a fost găsit nici de nemţi), Leamna de Jos, Leamna de Sus şi Sărbătoarea.
Astăzi, comuna este cunoscută mai ales romanticilor ascunşi pe dealuri pentru a cuceri inimile damelor cu panorama (nocturnă) a oraşului, amatorilor de raliuri de viteză, dar şi acelora care preferă liniştea mediului rural în locul agitaţiei urbane. În felul acesta, conace, cabane şi vile s-au ridicat în ultimii 17 ani pe uliţele şi străzile comunei, dar şi spre periferii, îmbiate de umbra pădurii şi de aerul răcoros al Jiului.

Pământ dat din condei

Şi totuşi, cu toată apropierea de oraş şi cu investitorii aciuaţi în zonă, comuna Bucovăţ este destul de săracă. Sau, cel puţin, după cum spune primarul ei, nu atât de bogată cum ar fi îndreptăţită să fie.
Unul dintre motivele pentru care extinderea nu aduce nici un profit este faptul că o parte din locuitorii ei au fost luaţi de Craiova – fostul sat Mofleni, astăzi cartier al oraşului. Al doilea: sutele de hectare de teren “date” altora, cu diverse ocazii. „Cei patru primari de după ’89 au sfâşiat comuna cum le-a convenit. 130 de hectare s-au dus la Vârvor – pentru că, ziceau, nu era forţă de muncă suficientă în Bucovăţ. În mandatul 1996 – 2000, s-au mai dat 80 de hectare la Breasta, simplu, din condei. Iar între 2000 şi 2004, s-au pierdut pe drum vreo 450 de hectare: 300 le-a luat Primăria Craiova, restul a ajuns la Terpeziţa… Această situaţie nu numai că a sărăcit comuna, dar i-a lipsit şi pe oameni de proprietăţile lor. Zeci de dosare la Legea fondului funciar aşteaptă să fie rezolvate, fără însă vreo speranţă“, explică Vasile Constantin situaţia comunei sale.

Datorii de miliarde ale investitorilor

Ultimul, dar nu cel din urmă, factor care ţine în loc dezvoltarea Bucovăţului este datorat investitorilor de pe raza comunei care au adunat datorii de miliarde la bugetul local. „SC KIRA GROUP se numără printre societăţile care aduceau o sursă importantă de venit la buget. Apoi au început datoriile. Astăzi societatea se află în lichidare şi are o datorie de peste un miliard de lei vechi. Cam tot atât avem de recuperat de la SC ROBUC SA – tăbăcăria privatizată. Este firesc deci să nu avem un buget strălucit. Unde mai pui că, în fiecare an, se fac alte proiecte şi studii de fezabilitate, se fac diverse reparaţii, se pietruiesc drumuri, se iluminează străzi, se mai dotează pe ici-colo câte ceva – bani de realizări mari nu mai rămân. Iar Bucovăţul, care ar trebui să semene cu o suburbie a unei metropole, rămâne o simplă comună, săracă şi modestă“, încheie primarul Vasile Constantin.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS