Europarlamentarii au reluat săptămâna aceasta dezbaterile privind problema Tratatului Constituţional. Discuţiile vin ca o avanpremieră a reuniunii Consiliul European din luna iunie, la care subiectul principal va fi „viitorul Europei“ şi, implicit, blocajul existent în prezent.
Luna trecută, Comisia parlamentară pentru afaceri constituţionale a votat o propunere de raport privind foaia de parcurs a procesului constituţional al Uniunii. Acest raport, redactat de deputatul german Elmar Brok şi de cel spaniol de Enrique Barón Crespo, urmează să fie dezbătut în plen în iunie.
Prodi vorbeşte în numele statelor pro Constituţie
Italia se declară împotriva unor schimbări radicale aduse „Constituţiei europene“. Soluţia propusă de premierul italian, Romano Prodi, pentru a se ieşi din impas este aceea ca Tratatul constituţional să fie adoptat şi aplicat numai în statele care doresc acest lucru şi nu în toate cele 27 de state membre ale UE.
„În ultimii doi ani au fost ascultate numai opiniile euroscepticilor. Este timpul să fie auziţi şi cei care au ratificat Tratatul încă din 2004“, a spus premierul italian marţi în faţa Parlamentului European. Pentru a continua integrarea europeană, „trebuie să întreprindem eforturi pentru a înţelege opiniile altora. Aşteptăm, însă, aceeaşi atitudine din partea celorlalţi“, a continuat Prodi. În acest context, Prodi a precizat că „nu este neapărată nevoie ca toate statele membre să acţioneze cu aceeaşi viteză“.
„Deja există proiecte europene, cum ar fi Euro sau Schengen, aplicate doar de unele state membre“, a explicat şeful guvernului italian. Referindu-se la guvernele eurosceptice de la Varşovia, Londra şi Haga – care doresc ca noul text al Tratatului să fie modificat considerabil – fostul comisar european a spus că speră ca propunerea să nu se lovească de veto-ul acestora.
Prodi a enumerat în schimb, punctele-cheie ce trebuie menţinute în documentul final: „Consolidarea politicii externe şi de securitate comună, prin învestirea unui ministru european de Externe, o preşedinţie stabilă a Consiliului, extinderea votului cu majoritate calificată, abolirea structurii de trei piloni şi cadrul juridic al Uniunii“.
„UE nu are nevoie de Constituţia europeană“
Uniunea Europeană nu are nevoie de un Tratat constituţional care să modifice fundamental relaţiile dintre statele membre şi blocul comunitar, comentează secretarul economic al Ministerului britanic de finanţe, Ed Balls, potrivit ediţiei electronice a săptămânalului The Sunday Times. Oficialul britanic pledează pentru un „proeuropenism practic“. Proeuropenism, pentru că „recunoaştem că suntem mai puternici cooperând cu partenerii noştri“. Şi practic, deoarece „avem încrederea de a ne plasa interesul naţional pe primul loc, să spunem «nu» uneori şi să ne susţinem cauza atunci când credem că Europa riscă să o ia pe calea greşită“. „Nu avem nevoie de un Tratat constituţional care să modifice fundamental relaţiile dintre statele membre şi UE“, apreciază Ed Balls.
La Strasbourg, părerile sunt împărţite
Între timp, „mulţi dintre membrii PE susţin că vor respinge orice rezultat al negocierilor care, prin comparaţie cu actualul Tratat, va duce la diminuarea transparenţei şi eficienţei în Uniune, ori la încălcarea unora dintre drepturile cetăţenilor europeni“, comentează EUobserver. „Referendumul nu trebuie folosit ca şantaj“, apreciază europarlamentarul german Brok.
Tratatul Constituţional – situaţia în statele membre
16 state au ratificat Tratatul: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, România, Slovenia şi Spania (Spania şi Luxemburg prin referendum).
Două state urmează să încheie procesul de ratificare: Germania şi Slovacia.
Două state care au refuzat ratificarea: Franţa şi Olanda.
Şapte state care încă nu au ratificat: Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Polonia, Cehia, Portugalia şi Suedia.
Poziţia Parlamentului European
La 12 ianuarie 2005, Parlamentul European a adoptat, cu largă majoritate, un raport ce sprijină Tratatul Constituţional pentru Europa şi ratificarea sa. Raportul a fost adoptat cu 500 de voturi pentru, 137 împotrivă şi 40 abţineri.
