Pentru prima dată la nivel naţional, Direcţia de Investigare a Fraudelor (DIF) din cadrul Poliţiei Române a monitorizat activitatea infracţională privind modalitatea solicitării şi a acordării creditelor de consum. Potrivit IGPR, în perioada aprilie 2006 – martie 2007, au fost constatate peste 6.000 de ilegalităţi al căror prejudiciu a fost de 33.444.000 de lei, sumă din care s-au recuperat doar 12.127.369 de lei.
Pe parcursul derulării acestei operaţiuni, formaţiunile teritoriale ale Poliţiei de Investigare a Fraudelor au organizat şi au desfăşurat 514 controale, fiind instrumentate 1.368 de dosare, în care au fost cercetate 3.198 de persoane (dintre care 120 reţinute şi 71 arestate).
Cei în cauză sunt anchetaţi pentru săvârşirea a 6.017 infracţiuni, în special înşelăciune, fals şi uz de fals. Poliţiştii care s-au ocupat de centralizarea datelor spun că foarte multe infracţiuni de acest gen au fost înregistrate în Capitală şi în judeţele Neamţ, Sibiu, Bihor, Braşov şi Argeş. „Au existat cazuri în care în comiterea pagubelor au fost implicaţi şi funcţionari bancari. În aceste situaţii au fost înregistrate, la nivelul întregii ţări, 136 de infracţiuni de corupţie, respectiv dare şi luare de mită, trafic de influenţă şi alte 60 de fapte privind abuzul în serviciu contra intereselor personale“, au declarat surse din cadrul DIF. Cele mai multe infracţiuni au fost constatate la solicitarea şi acordarea creditelor de nevoi personale şi la cele pentru achiziţionarea de aparatură electrocasnică. Printre instituţiile bancare de la care au fost solicitate cele mai multe împrumuturi se regăsesc BRD şi BCR.
Reţele organizate
Din analiza datelor obţinute, poliţiştii spun că suspecţii erau organizaţi în mai multe reţele şi au prejudiciat atât instituţiile bancare şi nebancare, cât şi societăţile de asigurări-reasigurări în domeniul bancar, faptele ilicite ale acestora fiind favorizate de reducerea documentelor solicitate la acordarea creditelor de consum.
Acţiunea „Creditul“ a avut drept scop combaterea fraudelor financiare comise cu ocazia solicitării şi a obţinerii creditelor nenominale, precum şi identificarea grupurilor infracţionale care acţionează pe această linie, fiind finalizată pe 31 martie. „În spatele rezultatelor menţionate se află activităţi de cercetare complexe şi de durată, care au angrenat, în unele cazuri, întregul efectiv al serviciilor de investigare a fraudelor“, a precizat IGPR.
Angajări fictive, salarii supradimensionate
Ca metode de lucru ale infractorilor, anchetatorii spun că cel mai des, la solicitările de împrumut, se apelează la identitate falsă (folosirea de cărţi de identitate false). De asemenea, şi prezentarea documentelor de venit false, a carnetelor de muncă şi a actelor privind activităţile comerciale sunt modalităţi prin care se obţin sume considerabile de la bănci. De mai mulţi ani, a devenit o practică obişnuită în rândul infractorilor să ducă în faţa funcţionarilor bancari documente ale unor firme care nu există, firme-fantomă, însă şi ale unor societăţi care există, dar care, în realitate, nu au nici o legătură cu cei care solicită împrumuturile.
„În ultimul timp se observă şi folosirea documentelor fictive de angajare. Explicaţia este una singură: obţinerea unui împrumut cu o valoare cât mai mare. Unele societăţi comerciale acceptă să angajeze formal persoana care urmează să solicite creditul şi îi stabilesc o funcţie şi un salariu supradimensionat“, susţin specialiştii de la DIF. Poliţiştii spun că se fac cercetări pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale a persoanelor care au solicitat credite cu documente false, dar şi a celor care se ocupă cu contrafacerea acestora. Este vorba despre falsificatorii de adeverinţe de salariu, cărţi de muncă şi contracte de muncă. Potrivit anchetatorilor, o mare parte din vină în aceste situaţii o poartă şi funcţionarii băncilor comerciale păgubite. În goana după clienţi, funcţionarii nu verifică amănunţit actele depuse la dosarele pentru creditare. „Au fost situaţii în care împrumuturile s-au acordat şi cu complicitatea angajatului băncii, însă au existat şi cazuri când escrocii au prezentat copii xerox după cărţi de muncă, dar care nu aveau avizul Inspectoratului Teritorial de Muncă. Pare incredibil, însă creditele au fost acordate pe baza acestor documente“, au declarat anchetatorii.
