Kosovo pare să fie un teritoriu în care nu îşi găsesc locul două popoare, cel sârb şi cel albanez. Ura acumulată în sufletele acestor oameni a răbufnit treptat şi a dus în cele din urmă la un conflict interetnic de proporţii ce a degenerat în crime, jafuri, case, biserici sau moschei aruncate în aer.
Contribuţia la restabilirea şi menţinerea păcii în provincia Kosovo, pe lângă alţii, şi-au adus-o şi românii, iar printre aceştia se numără şi doi vâlceni.
În perioada februarie 2006 – martie 2007, Emil Guţu şi Viorel Neacşa, ambii sergenţi majori, au participat la toate misiunile din Kosovo. Totul a început când cei doi jandarmi vâlceni s-au înscris la concurs, iar după probele de evaluare, care au constat în teste de limba engleză şi verificarea însuşirii tehnicilor de intervenţie şi controlul mulţimii (restabilirea ordinii publice, escortarea unor convoaie, a unor deţinuţi politici, paza localurilor unor obiective importante), au fost declaraţi apţi pentru misiunea de menţinere a păcii în Kosovo. „Este pentru prima dată când am fost într-o astfel de acţiune, iar după ce am fost declarat apt am fost detaşat în baza de la Peja, zonă cunoscută ca având cel mai ridicat grad de criminalitate organizată. Înaintea plecării în zona de operaţii, detaşamentul a fost evaluat de o comisie a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), cu privire la stăpânirea tehnicilor şi procedurilor folosite pe timpul misiunilor de menţinere a păcii, precum şi la cunoaşterea limbii engleze. Dintre cele trei plutoane, Alfa, Bravo şi Charlie, eu am făcut parte din primul, iar colegul meu din plutonul Bravo“, a declarat Emil Guţu. Misiunile jandarmilor români s-au concentrat, în principal, pe acţiuni de prevenire: activităţi de restabilire şi menţinere a ordinii publice, protecţia vipurilor şi controlul mulţimii, asigurarea pe termen limitat a securităţii unor obiective, escortarea convoaielor etc.
Misiuni cu adrenalină
Programul militarilor aflaţi în Formal Police Unite (FPU) – Detaşament de Misiuni Internaţionale ale Jandarmilor din Kosovo – este infernal. Toţi sunt conştienţi că nu trebuie să faci nici o greşeală, pentru că prima ar fi şi ultima. Misiunile la care au luat parte cei doi jandarmi vâlceni nu au fost lipsite de evenimente. Nu de puţine ori, au fost puşi în situaţii-limită. O situaţie dificilă în care a fost pus jandarmul Emil Guţu a fost în luna august 2006, într-o zonă fierbinte din Kosovo, când un tânăr a aruncat o grenadă. „Deşi cele mai multe zile sunt liniştite, există situaţii când sârbii şi albanezii încep să vină valuri-valuri la podul care-i desparte. Aşa s-a întâmplat când un tânăr a aruncat o grenadă, rănind opt – nouă persoane. Am primit comanda să participăm la păstrarea măsurilor de siguranţă, pentru că acolo este o stare foarte tensionată şi imediat se strâng aproximativ 1.000 de persoane la locul incidentului. Permanent trebuie să fii pregătit”, a mai spus Emil. De asemenea, când erau misiuni de amploare, jandarmii români participau la acestea şi cu militari ai forţelor de menţinere a păcii din alte ţări.
Cel mai bun la demonstraţii
În baza românească, jandarmii se pregăteau în jur de trei – patru ore pe zi, iar cei care voiau să se antreneze suplimentar aveau în cadrul bazei o sală de forţă dotată la standarde europene. Printre cei care se antrenau suplimentar se afla şi Emil, care i-a încântat atât pe comandanţi, cât şi pe reprezentanţii ONU cu demonstraţiile sale. „Pe lângă antrenamentele specifice care le aveam, puteam să ne antrenăm şi separat. Acest lucru mi-a plăcut pentru că am putut să mă antrenez pentru exerciţiile de forţă. Unul dintre aceste exerciţii este spartul cărămizilor cu capul.
Într-un schimb de experienţă cu francezi, am avut un număr demonstrativ în care am spart trei cărămizi cu capul în timp ce ardeau. În urma acelui eveniment m-am ars puţin pe faţă, dar nu a fost nimic grav“, a povestit Emil. Ca simbol al sacrificiului şi valorii, jandarmii români din cadrul Detaşamentului care a executat misiuni de menţinere a păcii în Kosovo au primit pe 27 iulie 2006 medalia ONU „În Serviciul Păcii“. De asemenea, pentru activitatea şi curajul de care a dat dovadă, în luna decembrie 2007, Emil Guţu a mai primit din partea preşedintelui Băsescu o medalie numită „Bărbăţie şi Credinţă clasa I cu semne de Război“.
Experienţă cu multe învăţături
Jandarmul vâlcean a mărturisit că şi-ar dori să mai participe la misiune şi că ar pleca într-o zonă de conflict, dacă i s-ar mai oferi ocazia. După toate evenimentele la care Emil Guţu a fost martor, situaţia în Kosovo a rămas extrem de tensionată. Jandarmii au mai fost agresaţi fizic, răniţi şi chiar împuşcaţi mortal, dar nu au existat niciodată cazuri în care să nu sară în ajutorul colegilor, chiar şi de alte naţii şi cu preţul vieţii. „Aş pleca ori de câte ori mi s-ar ivi ocazia, pentru că am avut ce să învăţ. Aici, îţi pui bazele şi înveţi foarte multe lucruri, dar acolo vezi cum lucrează alte ţări şi încerci să adopţi şi tu. Consider că în această experienţă de viaţă am avut multe de învăţat“, a spus Emil. Prestaţia jandarmilor români a fost apreciată de reprezentanţii ONU la superlativ, pentru că ei au o foarte bună pregătire, dar şi pentru că misiunile pe care le-au executat s-au ridicat la cote maxime.
