Colţul gospodinei

Lămâia

Lămâia are foarte multe utilităţi, nu numai la mâncăruri, regimuri şi diete, dar şi în a scoate diverse pete şi pentru albirea anumitor legume:
• Înainte de a stoarce lămâia, ţineţi-o un minut – două într-un vas cu apă fierbinte şi veţi obţine o cantitate foarte mare de zeamă. Adăugând în apa de fiert o linguriţă de zeamă de lămâie, cartofii decojiţi sau conopida se albesc.
• Adăugaţi în apa rece cu care spălaţi orezul o jumătate de linguriţă de suc de lămâie. Aceasta are proprietatea de a albi orezul şi de a împiedica lipirea boabelor.
• Sucul de lămâie înlătură rapid şi total petele proaspete de rugină de pe lenjerie şi ţesuturi din fibre naturale. Umeziţi locul pătat cu zeamă de lămâie, astfel încât ţesătura să fie pătrunsă de lichid. Puneţi deasupra o cârpă curată, înmuiată în apă şi foarte bine stoarsă. Călcaţi cu un fier reglat la temperatura optimă pentru ţesatura respectivă (lână, bumbac, mătase). În cazul în care mai rămân urme de rugină, repetaţi operaţia, până când pata va dispărea complet.
• Coaja de lămâie uscată, mărunt pisată, albeşte dinţii. Aplicaţi această pulbere pe periuţă şi frecaţi-vă energic dinţii, cum procedaţi de obicei utilizând pastă mentolată. Aceleaşi rezultate le obţineţi şi cu o coajă de portocală.
• Durerile de cap, chiar migrenele, dispar sau se atenuează dacă se aşază pe tâmple şi pe frunte o compresă de tifon, pe care plasaţi, una lângă alta, câteva felii de lămâie. Concomitent, puteţi cufunda mâinile într-un lighean cu apă fierbinte.
• Mâncărimile provocate de înţepătura furnicilor dispar dacă frecţionaţi pielea în locul resprectiv cu zeamă de lămâie.
• Pielea întărită de pe tălpi şi dintre degetele picioarelor devine suplă dacă aplicaţi deasupra zonei respective un bandaj subţire (de tifon, preferabil) cu o felie de lămâie zemoasă.
• Sucul de lămâie poate fi întrebuinţat cu succes pentru curăţarea obiectelor din piele – poşete, pantofi.