În comunele şi oraşele din judeţul Gorj, bibliotecile se află la mâna primarilor, aceştia fiind cei care decid câţi bani primeşte fiecare.
GORJ. Bibliotecile publice municipale, orăşeneşti şi comunale sunt subordonate consiliilor locale, care ar trebui să asigure banii pentru salariile angajaţilor, pentru achiziţii de carte şi acoperirea altor cheltuieli de funcţionare. Cele 61 de biblioteci comunale din judeţul Gorj sunt finanţate de consiliile locale, atât în ceea ce priveşte plata bibliotecarilor, cât şi achiziţiile de cărţi. Majoritatea funcţionează în clădirile căminelor culturale, unele chiar în sediile primăriilor, spaţii destinate special acestora fiind construite, până în prezent, numai la Prigoria şi Hurezani. În prezent, Gorjul deţine, în cele 70 de biblioteci publice, dintre care una judeţeană, în Târgu Jiu, una municipală, în Motru, şapte orăşeneşti şi 61 comunale, un fond de carte de aproape un milion de volume. Situaţia cea mai gravă este cea a bibliotecilor comunale. Altă problemă este aceea că fondul de carte este vechi.
Informatizare precară
Deşi în special în mediul rural se citeşte din ce în ce mai puţin, numărul cititorilor care trec zilnic pragul unei biblioteci se ridică, în unele cazuri, la câteva sute. Informatizarea acestor biblioteci este altă problemă, foarte puţine fiind dotate cu un calculator cu acces la internet. Situaţia bibliotecilor din mediul rural diferă în funcţie de interesul pe care-l arată administraţiile publice locale. Situaţia bibliotecilor şcolare diferă de la judeţ la judeţ. O problemă este cea a bibliotecarilor, numărul posturilor normate pentru angajaţii bibliotecilor fiind mic, iar acestea sunt fie cu normă întreagă, fie cu o jumătate sau chiar un sfert de normă. Bibliotecile se mai confruntă şi cu problema regimului proprietăţii clădirilor în care îşi au sediul. Aceste probleme trebuie rezolvate de edilii localităţilor în care se află respectivele instituţii.
