24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalContestatarii lui Băsescu, desfiinţaţi

Contestatarii lui Băsescu, desfiinţaţi

În motivaţia avizului negativ dat suspendării preşedintelui, judecătorii Curţii Constituţionale remarcă faptul că preşedintele trebuie să fie activ, critic şi angajat, că poate să exprime opinii şi opţiuni politice, observând chiar că Băsescu a fost „ironic“ în cazul bileţelului ALRO, fără a încălca însă Constituţia.

Curtea Constituţională a României (CCR) a finalizat redactarea motivelor pentru care nu este de acord cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, transmiţând parlamentului acest document. În motivaţia avizului negativ adoptat pe 5 aprilie, Curtea Constituţională a demontat punct cu punct acuzaţiile aduse preşedintelui României în cererea de suspendare înaintată de 182 de deputaţi şi senatori PSD şi PRM, arătând că faptele invocate de aceştia nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a preşedintelui, în sensul prevederilor art. 95 alin.1 din Constituţie.

Preşedintele trebuie să fie activ, critic şi angajat

În motivaţia avizului negativ pe care l-a dat cererii de suspendare a preşedintelui, Curtea Constituţională arată că şeful statului trebuie să aibă activitate vie, concretă, nu una contemplativă şi pasivă, când veghează la buna funcţionare a instituţiilor statului, să aibă opinii şi opţiuni critice. Judecătorii au reţinut că prerogativele constituţionale şi legitimitatea conferite de electorat „îi impun preşedintelui României să aibă rol activ, prezenţa sa în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar“, context în care preşedintele ţării are dreptul să critice magistraţii sau să ceară redeschiderea unor anchete.
Judecătorii CCR subliniază că funcţiile prin care preşedintele garantează şi veghează la buna funcţionare a instituţiilor statului implică observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, „supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice, autorităţile publice“: „Nici veghea, nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă“, conchide Curtea Constituţională. În opinia CCR, preşedintele României, în virtutea prerogativelor şi legitimităţii sale, „poate să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme şi măsuri pe care le apreciază dezirabile în interes naţional“.

Bileţelul ALRO nu este o intervenţie pentru favorizarea firmei

Judecătorii CCR au susţinut în motivarea avizului împotriva suspendării preşedintelui că rezoluţia de pe bileţelul ALRO, trimisă de şeful statului către Ministerul Economiei, nu poate fi interpretată ca o „intervenţie de favorizare a firmei petente“, dar că textul preşedintelui este „ironic“.
Curtea Constituţională apreciază că rezoluţia preşedintelui scrisă pe memoriul ALRO – „Dl. ministru Codruţ Şereş, rog analizaţi scrisoarea şi dispuneţi măsuri în conformitate cu interesul guvernului, iar dacă este posibil, cu interesul economiei naţionale“ – este „evident neprotocolară, ironică şi critică la adresa destinatarului, dar nu poate fi interpretată ca o intervenţie de favorizare a firmei petente“, se arată în textul motivaţiei trimise parlamentului de CCR. Judecătorii constituţionali mai apreciază că indicaţiile date ministrului transporturilor în cazul Art Construcţii SRL reprezintă opţiuni politice ale preşedintelui, care nu produc efecte juridice, în condiţiile în care actele de decizie aparţin ministrului.

Băsescu nu a încălcat Constituţia în cazul bileţelului  de la Tăriceanu

Curtea Constituţională a constatat totodată că Traian Băsescu nu a încălcat dreptul constituţional de petiţionare în legătură cu bileţelul roz trimis de Tăriceanu la Cotroceni. Semnatarii cererii de suspendare susţineau că preşedintele Băsescu trebuia să trimită Parchetului bileţelul prin care premierul îi cerea să intervină la procurori în cazul Petromidia, dar că, în loc să procedeze conform legii, a preferat să facă public demersul premierului.
Curtea spune că, pentru a lua în discuţie o asemenea încălcare a Constituţiei de către preşedinte, trebuia ca petiţionarul – premierul Tăriceanu – să facă o plângere în legătură cu acest caz. „Neexistând o plângere din partea petiţionarului cu privire la acest caz şi reţinând că acesta putea să uzeze el însuşi de căile legale pentru rezolvarea problemei – inclusiv pentru obţinerea unui răspuns de la preşedintele României, la care a ajuns petiţia transmisă de primul-ministru, Curtea nu poate reţine în sarcina domnului Traian Băsescu încălcarea dreptului constituţional de petiţionare reclamat în propunerea de suspendare“, se arată în motivarea Curţii, dată ieri publicităţii.
Reamintim că „bileţelul roz“ a fost trimis preşedintelui de premier la începutul anului 2005 şi avea următorul conţinut: „Dragă Traian, 1. Îţi trimit alăturat un document redactat de Petromidia în legătură cu cercetările care au loc. 2. Dacă ai ocazia să vorbeşti la Parchet despre subiect?“.

Preşedintele poate să ceară demisii şi să vină la orice şedinţă de guvern

Potrivit aceleiaşi decizii a Curţii Constituţionale, preşedintele ţării poate participa la orice şedinţă de guvern, poate cere demisia premierului şi a şefilor serviciilor secrete, poate exprima opinii de politică internă şi externă şi poate păstra legăturile cu orice partid, astfel de acţiuni nefiind încălcări ale Constituţiei.
CCR argumentează că, prin prezenţa preşedintelui la şedinţele guvernului, acesta „nu se substituie guvernului, nu poate împiedica guvernul să adopte actele juridice pe care acesta doreşte să le adopte şi nici nu-l poate obliga să ia măsuri contrare voinţei acestuia“. CCR arată, de asemenea, că preşedintele poate solicita schimbarea din funcţie a şefilor serviciilor de informaţii, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării având atribuţii constituţionale în domeniul apărării, fiind „îndreptăţit să solicite schimbarea directorilor serviciilor de informaţii atunci când consideră că această măsură este necesară, decizia cu privire la o asemenea cerere revenind însă parlamentului“.
Magistraţii CCR au mai stabilit că solicitarea preşedintelui de revocare din funcţie a preşedinţilor celor două Camere ale parlamentului şi cererea demisiei primului-ministru reprezintă „exprimarea unor opinii şi preferinţe politice ale domnului Traian Băsescu, şi nu acte de decizie“. De asemenea, arată Curtea, „actele juridice adoptate la iniţiativa acestuia – cum este cazul modificării de către cele două Camere ale parlamentului a Regulamentelor acestora – nu-i sunt imputabile preşedintelui, întrucât constituie acte de voinţă ale autorităţilor competente să le adopte“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS