Peste 500 de copii din judetul Dolj au primit sintagma de „institutionalizati“, fiind abandonati, orfani sau, pur si simplu, nedoriti de familiile lor. Pâna la vârsta de 18 ani se pot considera fericiti, având dreptul legal de a se adaposti in apartamentele de tip familial ale DGASPC Dolj sau la asistentii maternali profesionisti.
Cei mai multi dintre ei nu au vazut nici macar o data chipul celor care le-au dat viata, altii au avut sansa sa ii vada de câteva ori… In ciuda sortii nedrepte, multi din copiii si adolescentii institutionalizati sunt mult mai maturi decât cei de vârsta lor, dornici sa ofere dragoste, gata sa sara in ajutor unei persoane aflata in necaz. Nu ii condamna pe parinti, le gasesc scuze si traiesc cu speranta ca intr-o zi isi vor strânge mama in brate, ca isi vor cunoaste fratii sau bunicii.
Doar 5% dintre tinerii crescuti sub tutela statului urmeaza o facultate
Conform Legii nr. 272/2004, dupa implinirea vârstei de 18 ani, copiii institutionalizati sunt nevoiti sa se descurce singuri, sa isi gaseasca un loc de munca, o locuinta cu chirie, sa isi intemeieze o familie, sa fie pe propriile lor picioare. Directia Copilului nu mai are nici un fel de raspundere daca si-au terminat studiile. La nivel national, situatia copiilor institutionalizati este alarmanta, deoarece 7.000 de tineri care au implinit 18 ani ar trebui sa isi faca bagajul si sa paraseasca adaposturile oferite de Directia Copilului. La nivelul judetului Dolj exista 367 de copii aflati la asistenti maternali profesionisti, angajati pentru functia de „parinte“ de catre DGASPC Dolj, alti 200 de copii locuind in apartamente de tip familial. „Pâna in acest moment avem 13 complexuri de apartamente, case de tip familial pentru copiii institutionalizati. Avem zece tineri care au crescut in centrele Directiei Copilului Dolj si au implinit deja vârsta de 18 ani, dar carora le permitem in continuare sa ramâna sub tutela noastra deoarece urmeaza o scoala sau chiar facultate. Ii cazam intr-unul dintre blocurile cu garsoniere din spatele sediului Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Din nefericire insa, doar 5% dintre copiii institutionalizati urmeaza o forma de invatamânt superior. Printre copiii pe care ii cazam in apartamentele de tip familial exista foarte multi cu handicap fizic sau psihic sever, care o data cu vârsta majoratului sunt transferati in centre pentru persoane cu dizabilitati“, a spus Cornel Baloiu, sef Serviciu Relatii Publice din cadrul DGASPC Dolj.
Pentru fiecare copil institutionalizat, 6.961 lei/an
Urmeaza, ca si ceilalti copii de vârsta lor, cursurile unei scoli normale, de cartier, cei mai multi fiind cazati in apartamente din 1 Mai, Piata Garii, Craiovita Noua, in care locuiesc câte sase, sapte, toate locuintele purtând câte o denumire: Norocel, Speranta… Mâncarea le este pregatita de o bucatareasa, iar un instructor de educatie ii ajuta la teme, ii sprijina si ii mediteaza la materiile la care intâmpina probleme. Nu sunt lasati nesupravegheati, existând permanent un referent care sta cu ei… Fiecare complex alcatuit din mai multe locuinte de tip familial are câte un medic si un sef de centru. „Avem copii crescuti in centrele noastre cu care ne mândrim: Valter, Costi, alte doua fete sunt acum studenti la asistenta sociala, sociologie etc. Pentru fiecare copil, conform hotarârii Consiliului Judetean Dolj, la sfârsitul lunii februarie 2007 s-au repartizat pentru un an 6.961 de lei: bani pentru cazare, lenjerie, echipament, rechizite, materiale igienico-sanitare, jucarii in cazul celor micuti, cheltuieli pentru transport, hrana. Insa acesti bani sunt directionati catre fiecare din nevoile copilului, nu ii sunt dati lui pe mâna“, a adaugat Cornel Baloiu.
Tinerii risca sa ajunga in strada
Reprezentantii DGASPC Dolj au mentionat ca in prezent nu exista o legislatie care sa-i ajute pe tinerii care implinesc 18 ani si trebuie sa paraseasca apartamentele de tip familial. Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului nu contribuie decât cu bani pentru personalul angajat al institutiei si pentru nevoile de hrana si cazarmament, considerându-se ca dupa 18 ani un tânar isi poate lua destinul in mâini. In Craiova, alti 12 tineri institutionalizati care vor implini vârsta de 18 ani in curând vor mai avea pentru maxim doi ani un adapost. Locuinte sociale pentru acestia nu exista, dar nici alte posibilitati de cazare, multi dintre ei riscând sa ajunga in strada.
