„Viata intr-o orchestra este ceva delicat. In fond, ce este o orchestra? Este un grup de aproximativ 100 de persoane, care se intreaba de ce nu sunt ele in fata, in locul dirijorului“. Definitia ii apartine maestrului Laurent Petitgirard. Este a treia oara când citez aceasta definitie in ultimele noua luni.
Prima oara, o faceam in articolul „Cvartetul de coarde“, publicat pe 19 iunie 2006. Spuneam atunci: Cvartetul de coarde este alcatuit din 2 viori, o viola si un contrabas (violoncel). Nu e greu sa identificam cele doua viori de pe scena guvernarii românesti. Sunt primadonele, cele care au câstigat alegerile, care, desi cântau pe acelasi ton, au ajuns sa interpreteze partituri diferite. Pe post de viola am putea sa ii punem pe reprezentantii alesi ai maghiarilor, iar pe post de contrabas ar putea fi pus partidul contra (PC). Au trecut sase luni din iunie 2006 si am ajuns in decembrie 2006. Ceva s-a schimbat atunci in cvartet si am ajuns la doua coarde si jumatate.
Spuneam atunci: S-a schimbat ceva? Din punct de vedere al partiturii, nu. S-au schimbat membrii orchestrei? Nu, dar au ramas mai putini. Pentru ca daca in urma cu sase luni se falsa pe patru coarde, au mai ramas doua coarde si jumatate. Concret, conservatorii au anuntat ca se retrag de la guvernare. Pe ce motive? Pe aceleasi din urma cu sase luni. Au mai ramas trei coarde: viorile si viola.
Numai ca viola nu cânta. Nu. Ci mormaie neinteligibil. Ba mai mult, violeaza sau profaneaza valorile nationale ale românilor. Cum ar fi ziua de 1 decembrie, când, la Cluj, la monumentul lui Avram Iancu, in loc de flori aniversare cu banda tricolora a fost depusa o coroana mortuara cu banda inscriptionata cu negru pe fond alb. Cu drag, din partea UDMR, pentru unirea românilor, pare a spune coroana depusa.
De ce spuneam doua si jumatate? Pentru ca una dintre viori si-a pierdut jumatate din strune. Ma refer la PNL, partid istoric, dar vitregit prin pierderea platformistilor. Care de la o vreme cânta intr-o alta octava – cea a PD – si se intreaba de ce nu sunt ei in locul dirijorului guvernului si al PNL.
Suntem in aprilie 2007 si Calin Popescu Tariceanu propune un guvern format dintr-o coarda si jumatate. Coarda neafectata este UDMR, iar jumatatea de coarda este ceea ce a mai ramas din PNL, dupa plecarea platformistilor lui Stolojan.
Si ma intorc din nou la folclor. Patru negri mititei.
„Patru negri mititei au mâncat ardei, unul s-a iutit cu ei si-au ramas doar trei“. Cine a mâncat ardei? Pai, conservatorii, enervati de neacceptarea lui Voiculescu in calitate de vicepremier, s-au iutit, s-au inrosit si au plecat de la guvernare. Au ramas doar trei.
„Trei negri mititei au fost la oi, unul s-a facut cioban si-au ramas doar doi“. „Suntem in situatia de a fi prima tara din Europa care isi pune problema suspendarii presedintelui pentru violarea Constitutiei“, a spus ieri Tariceanu.
„Interesele politice personale ale unui om s-au suprapus intereselor nationale. Acest om este tocmai presedintele României“, a mai spus Tariceanu. Motiv pentru care, daca ne intoarcem la folclor, Tariceanu l-a considerat cioban pe presedinte si a decis sa scoata PD de la guvernare. Asa ca, din trei negri mititei, au ramas doar doi.
„Doi negri mititei s-au jucat cu tunul, unul s-a impuscat cu el si-a ramas doar unul“. Nu e greu de observat cine sunt ultimii doi negri mititei. PNL si UDMR. Si sunt chiar negri si sunt si mititei. Impreuna isi propun sa formeze un guvern minoritar. Si totusi, cine se joaca cu tunul?
Mi-e teama ca, in aceasta situatie, fitilul este aprins chiar de premierul Tariceanu. Pentru ca, din ceea ce se aude, va pune un ministru UDMR la portofoliul dezvoltarii regionale. De ce nu si la educatie? UDMR, aceeasi formatiune care depunea coroane mortuare la aniversarea unirii românilor, ajunge sa conduca destinele tarii. De ce? Doar pentru ca PNL sa ramâna la guvernare?
„Un negru mititel s-a-nsurat c-o fata si-mpreuna au facut zece negri o data“. Asa se incheie textul din folclor, apoi, se reia de la „zece negri mititei“ . Ceea ce imi da senzatia de repetitivitate. Deja am senzatia de repetitivitate in ceea ce priveste reaparitia Conventiei Democrate sub forma Aliantei D.A. + UDMR. Si deja ma deranjeaza cosmetizarea rezultelor. Pentru ca, in 2005, cresterea economica a fost de 4,1 la suta, mai putin de jumatate din cresterea anului 2004. Iar in 2006, avem o crestere economica de 7,7 la suta (si nu opt procente), care este sub cea din 2004. Iar in 2007 se prognozeaza reducerea ritmului de crestere economica la 6,4%, adica sub nivelul din 2006. Am intrat in alte articole in structura acestei cresteri economice (si in sursele ei – in special prin adâncirea deficitului de cont curent – care arata foarte clar ca lipsa de economii a natiunii este compensata prin investitii straine, care, atunci când pleaca, pleaca cu tot cu randamente). Dar constat si o doza de populism si superficialitate. In urma cu o saptamâna, premierul anunta reducerea contributiilor pentru asigurari sociale. Ieri, a zis ca se reduc contributiile pentru asigurari de sanatate. Pai, care se reduc pâna la urma, domnule prim-ministru?
Cert este ca, acum, se propune ca guvernarea României sa fie asigurata de doi negri mititei. „România are nevoie acum de o formula guvernamentala eficienta si coerenta, care sa poata garanta ca vocea României este auzita si respectata in toate cancelariile europene“, a spus Tariceanu ieri. Numai ca imi aduc aminte de faptul ca vocea UDMR-ului s-a auzit bine in cancelariile europene, dar, nu era „de bine“ pentru România. Or, acum, vocea UDMR-ului risca sa devina una dintre singurele doua voci oficiale la nivel guvernamental. Iar Alianta D.A. s-a transformat in alianta IGEN.
