24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Pastele vedetelor

Pastele este sarbatoarea Invierii Domnului, invierea sperantei, o zi cu semnificatie aparte, un eveniment asteptat de fiecare dintre noi.


In fiecare an de Paste ii gasesti acasa, in mijlocul familie, respectând traditiile, caci sunt legati de locul in care au crescut, s-au format. Sunt ei, oltenii nostri, fie el Ion Colan, Ilie Balaci sau Niculina Stoican. Si cum ar putea fi altfel când este mai mult decât o placere sa vezi cum bunica sau mama pregateste cu migala preparatele traditionale, cum ajutata de nepoti, alege ouale ce trebuie inrosite sau inchistrite. Aleg mai ales ouale de gaini negre, oua numite in Oltenia „harapesti“, oua cu coaja galbuie, fiind mult mai tari decât celelalte, caci puse deoparte, inrosite intr-un mod deosebit, acestea ii ajuta pe posesorii lor sa câstige la Pasti multe alte oua! Apoi, tot pe meleagurile copilariei, pe ulita satului, a doua zi de Paste se obisnuieste ca tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea, la rândul lor, sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Inainte vreme, stropitul se facea cu apa din fântâna. Astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie. Una dintre legendele care explica acest obicei spune ca a doua zi de Pasti, o fata crestina vindea oua. De la ea cumpara o fata pagâna. Cele doua intrând in vorba, prima ii explica legea crestineasca, dar cea de-a doua, neincrezatoare, ii spune: „Te-oi crede daca s-or inrosi ouale pe care mi le-ai vândut!“. Pe data, ouale s-au inrosit, iar, de spaima, fetele au lesinat amândoua. Trecând pe acolo doi flacai, le-au vazut si le-au stropit cu apa de la fântâna. Revenindu-si, fetele le-au daruit drept rasplata oua inrosite, iar pagâna s-a crestinat. Ce poate fi mai frumos decât sa devii martor la astfel de traditii. Si, mai apoi, tot aici inconjurati de traditii, isi amintesc cu placere, când copii fiind bunica pregatea in dimineata de Paste apa pentru spalat pe fata. Intr-un lighean punea un ou rosu, in unele locuri doua, si o moneda de argint. Turna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fântâna. Toti ai casei se spalau pe rând, dându-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicând: «Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul. Toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti. Sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor». Dupa aceea se lua moneda de argint si trecându-se peste fata se zicea: «Sa fiu mândru si curat ca argintul». Fetele mai completau: «Sa trec la joc din mâna-n mâna ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa». Se mai punea si o crenguta de busuioc, deoarece se zicea ca daca te speli cu el vei fi onorat ca busuiocul.


O sarbatoare in sânul familiei


Asa ca majoritatea vedetelor de pe al noi se aduna acolo in batatura de la tara. E cazul Niculinei Stoican, care gusta din plin momentele petrecute cu familia, la Prejna, satul bunicilor, din comuna Balta, un sat in zona de nord a judetului Mehedinti, acolo unde incep muntii. Un loc plin de istorie, caci de aici si-a strâns Tudor pandurii când a plecat spre Tismana, la inceputul miscarii sale revolutionare. Biserica la care toata lumea merge sa ia lumina in Sfânta Noapte de Inviere a Domnului este ctitoria lui. „Ne adunam la bunica. Gatim impreuna preparate traditionale, ca orice crestin. Mergem, luam lumina si apoi ne asezam la masa, pentru ca a doua zi sa participam la hora de pomana, hora la care femeile satului vin si ii pomenesc pe cei care au murit foarte tineri. Se impart si lumânari“, a precizat Niculina Stoican. Si actorul Nationalului craiovean, Ion Colan, prefera sa guste din mirajul acestor sarbatori in Bailestiul natal. Pastele are si pentru dânsul o semnificatie aparte, „este invierea sperantei“, motiv in plus sa-l petreaca cu cei dragi, mama sa, sotia si copiii. „E frumos la Bailesti de Paste. Mergem la biserica, luam lumina si Paste, gustam paresimi, bucate de post gatite de femeile satului“, povesteste Ion Colan. Si Ilie Balaci a ales sa petreaca Sfânta Sarbatoare a Pastelui in mijlocul familie, alaturi de cei dragi. Va inlesni si drumul ieprasului. „Nu le-am pregatit ceva special celor dragi, le voi da bani sa-si cumpere fiecare ce doreste“, a mentionat fostul fotbalist. O semnificatie aparte are Pastele si pentru actrita Maia Morgenstern. „La noi (evreii-n.r.) Pastele se numeste Pesach (evreii serbeaza Pastele in fiecare an la 14 nisan din calendarul lor lunar, data care in acelasi calendar coincide cu echinoctiul de primavara- n.r.). Reprezinta eliberarea evreilor din Egipt“, a precizat actrita Nationalului bucurestean. Pe de alta parte, si pentru Gyuri Pascu „Pastele inseamna foarte mult alaturi de Craciun, care este simbolul nasterii, al iubirii eterne, al sperantei, prin ceea ce se cheama inviere. Este de fapt o redescoperire spirituala a fiecarui om. Si când reuseste sa invie omul care a murit in credinta, atunci e mare lucru“, a mentionat artistul, care a hotarât sa-si duca familia de Paste in Grecia, caci „anul acesta asa s-a nimerit, ca o prietena a noastra de familie sa faca 30 de ani si sa vrea sa sarbatoreasca acolo, impreuna cu prietenii, printre ei si noi“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS